CZU 343.114(156.23)
CITAREA PĂRȚILOR PE CAUZELE PENALE ÎN INSTANȚELE DE APEL
Tudor OSOIANU, doctor în drept, profesor universitar Dumitru CALENDARI, doctorand
În articol se analizează aspectele citării părților în proces la examinarea cauzelor penale în instanța de apel, prevederile generale cu pri vire la procedura citării, atribuțiile procurorului și ainstanței de apel în acest sens. Expunerea pro blemei științifice constă în analiza și reevaluarea cadrului legislativ și practic al etapei de citare apărților pe cauzele penale în instanța de apel. Po trivit art. 412 alin. (4) Codul de procedură penală al RM, judecarea apelului se face cu citarea legală apărților și înmânarea copiilor de pe apel, iar potri vit alin. (5) neprezentarea acestora nu împiedică examinarea cauzei. Prevederile art. 235-243 ale Codului de procedură penală al Republicii Moldo va reglementează procedura de citare apărților. Astfel, părțile care au participat la judecarea ca uzei în instanța de fond trebuie să fie legal citate în instanța de apel. Cuvinte-cheie: proces penal, apel, părți în pro ces, citație, procedură de citare.
Introducere. Odată cu punerea pe rol acauzei penale la instanța de apel se citează părțile în proces. De asemenea, se verifică dacă părțile și persoanele interesate au fost citate corespunzător și dacă aavut loc citarea lega lă aacestora. Verificarea organizării ședinței instanței de apel presupune și verificarea în deplinirii citării părților, dacă la ședința de ju decată participă inculpatul care se află în stare de arest și dacă i-a fost asigurată asistența juri dică garantată de stat. În cazul în care una din părți nu afost legal citată și nu s-a prezentat la ședința de judecată, sau inculpatul, aflat în stare de arest, nu afost escortat la instanță, ori apărătorul nu s-a prezentat, acărui participare Scientific Annals of the Academy “Stefan cel Mare” of MIA of the Republic of Moldova
este obligatorie, judecarea apelului se amână pentru oaltă dată, cu îndeplinirea repetată acerințelor legale. Procurorul, ca garant al res pectării legii, urmează să verifice dacă instanța de apel respectă prevederile art. 402 alin. (6) Codul de procedură penală, precum și art. 345 Codul de procedură penală (în continuare CPP), privind citarea părților și predispunerea de timp suficient pentru pregătire. Metode și materiale aplicate. La elabo rarea acestui articol afost folosit material teo retic, normativ și empiric. De asemenea, cerce tarea respectivului subiect afost posibilă prin aplicarea mai multor metode de investigare științifică specifice teoriei și doctrinei procesu al-penale: metoda logică, metoda analizei com parative, analiza sistemică etc. Scopul cercetării. Examinarea și anali za normelor legale, practicii judiciare și adoc trinei privind procedura de citare apărților la examinarea cauzelor penale în instanțele de apel. Rezultate obținute și discuții. Părțile care au participat la judecarea cauzei în instanța de fond trebuie să fie legal citate în instanța de apel [1; 2]. De asemenea, remiterea părților acopiilor apelurilor declarate este ocerință obli gatorie, neexecutarea căreia lipsește partea de posibilitatea de a-și expune poziția și încalcă dreptul la apărare [3, pct.2]. În comparație cu prima instanță, pre zentarea în persoană ainculpatului în instanța de apel nu are aceeași importanță decisivă. Modalitățile de aplicare aart. 6 CEDO în apel depind de particularitățile procedurii în cauză, fiind necesar să fie luate în considerație ansam blul procedurii desfășurate în sistemul național și rolul instanței de apel [4, § 60]. Reieșind din plenitudinea de jurisdicție ce oare instanța de apel, art. 6 CEDO nu ga rantează în mod necesar dreptul la o ședință publică și dreptul de ase prezenta în persoa nă [5, § 31]. Trebuie să fie luate în considera re particularitățile procedurii și modul în care interesele părții apărării au fost prezentate și protejate în fața instanței de apel [6, § 54; 7, § 36]. Potrivit lui C. S. Paraschiv, „în practică Curții de Apel București, s-a decis astfel că, atâ ta vreme cât apelul declarat de inculpat sau de procuror nu vizează latura civilă aprocesului, ci numai latura penală, partea civilă, care nu aatacat hotărârea, nu trebuie citată în instanța de apel. ... Dacă însă apelul procurorului afost făcut fără rezerve – ceea ce înseamnă că are efect devolutiv integral –, citarea tuturor părților este obligatorie.” [8, p.169]. Judecarea apelului are loc în prezența inculpatului, cu excepțiile prevăzute la art. 321 CPP RM, și este necesară verificarea tuturor adreselor inculpatului, cunoscute din materia lele cauzei penale, întru respectarea prevederi lor art. 412 alin.(3) și 242 CPP RM, pentru cita rea legală ainculpatului [9, pct.6.2]. Adeverința sau recipisa despre primirea de către partea în proces acitației, cu indicația datei primirii, se restituie instanței de apel. Lip sa adeverinței constituie temei pentru stabili rea altui termen de judecată [9, pct.13]. „Procedura de citare nu este legal îndepli nită în cazul în care citația se afișează fără acu prinde mențiuni privind numărul apartamen tului din adresa celui citat sau fără acuprinde mențiuni privind blocul și scara, deși numărul apartamentului este indicat. În aceste cazuri, este indecent cazul de casare (Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova (în continua re CSJ), decizia nr.1499, din 21.03.2001).” [10, p.568]. În altă speță, judecata în prima instanță aavut loc în lipsa inculpatului, care nu afost legal citat, deoarece din dovada de îndeplinire apro cedurii pentru termenul ședinței arezultat că acesta afost citat la adresă din Brăila, fără ase indica numărul imobilului, încălcându-se astfel dispozițiile procesual-penale, care prevăd că adresa celui citat trebuie să cuprindă, în orașe și municipii: localitatea, județul, strada, numă rul și apartamentul unde locuiește. Curtea de apel aadmis apelul inculpatului, adesființat sentința și atrimis cauza la aceeași instanță spre rejudecare (Curtea de Apel Galați, Secția penală, decizia nr.409/2002) [11, p.130]. „În jurisprudența națională (DCP CSJ nr.1re-1284/2008, din 26.12.2008) s-a arătat că, din motivul citării necorespunzătoare, modali tatea de administrare aprobelor în susținerea acuzațiilor înaintate inculpaților poate fi ine chitabilă în sensul art. 6 al CEDO” [10, p.585]. În cazul în care inculpatul nu afost citat Scientific Annals of the Academy “Stefan cel Mare” of MIA of the Republic of Moldova
legal și nu afost asistat de un avocat în cadrul judecării cauzei în prima instanța, se consideră că fondul cauzei nu afost rezolvat [12]. O singură soluție legală ainstanței de apel în aceste cazuri este casarea sentinței pri mei instanțe și dispunerea rejudecării de către instanța acărei hotărâre afost anulată, în te meiul art. 415 alin. (2) pct. 3) CPP RM. „Schimbarea de către inculpat adomici liului în cursul procesului penal impune aduce rea acestui fapt la cunoștința organelor judici are pentru ase dispune citarea la noua adre să. Dacă inculpatul nu își îndeplinește această obligație, el nu mai poate invoca judecarea ca uzei în lipsa sa și necitarea la această adresă, întrucât, în acest fel, el s-ar prevala de propria culpă (Curtea de Apel București, Secția a II-a pe nală, decizia nr.226/1997)” [11, p.135]. Potrivit art.238 alin.(31) CPP RM, Bănu itul, învinuitul sau inculpatul are obligația de ainforma, în termen de cel mult 3 zile, organul de urmărire penală, procurorul, instanța de judeca tă despre schimbarea domiciliului. În cadrul audi erii, bănuitul, învinuitul sau inculpatul este infor mat cu privire la această obligație și cu privire la consecințele nerespectării ei. În temeiul acestor norme, într-o cauza penală, judecarea cauzei și pronunțarea sentinței de prima instanță aavut loc în lipsa inculpatului [13, p.2-3]. Instanței de judecată îi revine obligația de amenționa în hotărârea judecătorească teme iurile care au stat la baza deciziei de examina re acauzei în lipsa inculpatului și îndeplinirea tuturor cerințelor legale cu citarea inculpatului și asigurarea prezenței acestuia la judecarea cauzei. Eschivarea inculpatului de ase prezen ta la proces urmează afi analizată și de către instanța de apel, cu efectuarea unui control su plimentar pe marginea eschivării inculpatului sau pentru stabilirea locului de aflare aacestu ia, ex.: dispunerea aducerii silite, anunțarea în căutare, solicitarea la adresa inspectoratului de poliție privind căutarea inculpatului [14]. În jurisprudența CtEDO s-a stabilit că „în 2007 reclamantul afost condamnat în Olanda la patru ani de închisoare, iar în 2009 afost eliberat. La scurt timp afost arestat în Norve gia pentru comiterea altor infracțiuni. În 2010, instanța de apel din Olanda acondamnat recla mantul în contumacie, mărindu-i pedeapsa la opt ani de închisoare. Curtea astabilit că refuzul instanței de apel de aavea în vedere măsurile care i-ar fi permis reclamantului să participe la ședință afost greu de înțeles, cu cât condam narea sa acrescut la opt ani. Curtea afost de acord cu Guvernul, că arestarea reclamantului în Norvegia fusese oconsecință directă acon duitei sale și arecunoscut ca legitime intere sele rudelor supraviețuitoare ale victimei și ale societății de avedea că procedurile penale împotriva reclamantului au ajuns la oconclu zie. Totuși, având în vedere locul proeminent pe care îl ocupă dreptul la un proces echitabil, nici prezența reclamantului la ședințe din pri mă instanță, nici conduita activă aapărării nu au putut compensa lipsa reclamantului în fața celei de-a doua instanțe.” [15, p.171-172]. A. Ialanji amenționat că „procedura pri vind anunțarea în căutare este opremisă pen tru adoptarea deciziei de judecare acauzei în lipsa inculpatului, însă se atestă lipsa regle mentării la nivel național aprocedurii date și aunui termen după care instanța poate dispu ne examinarea cauzei în lipsa inculpatului din momentul anunțării acestuia în căutare.” [15, p.184]. Autorul apropus completarea art. 389 alin. (1) CPP RM cu fraza: „Sentința de condam nare adoptată în lipsa inculpatului conține te meiurile de fapt și de drept privind judecarea în lipsă.” [15, p.189]. Susținem propunerea făcută, or, dese ori instanțele de judecată nu argumentează în hotărârea judecătorească soluția cu privire la dispunerea judecării cauzei în lipsa inculpatu lui, iar motivarea unei hotărâri se exprimă prin faptul că judecătorul este obligat să indice mo tivele soluției adoptate. Or, potrivit jurisprudenței CtEDO, proce sul în ansamblu este echitabil dacă acuzatului is-a permis să atace sentința de condamnare în absența sa și aavut dreptul de afi prezent la ședința instanței de apel, deschizând astfel posibilitatea unei noi examinări în fapt și în drept aînvinuirii (Idalov c. Federației Ruse, din 22.05.2012, §. 171, Jones c. Regatului Unit, din 09.09.2003) [16]. Trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță după admiterea apelului este posibilă și în situația când judecata în pri Scientific Annals of the Academy “Stefan cel Mare” of MIA of the Republic of Moldova
ma instanță aavut loc în lipsa unei părți care, deși legal citată, afost în imposibilitate de ase prezenta și de aîncunoștința instanța despre această imposibilitate [11, p.139-140]. Instanța este obligată să citeze persoa nele deținute la locul de deținere, chiar dacă persoana citată execută opedeapsă în stră inătate. Or, potrivit art. 238 alin. (5) CPP RM, „Deținuții se citează la locul de deținere prin administrația instituției de detenție”. Dacă este necesar, instanța de apel poa te recunoaște prezența părților obligatorie și ia măsurile corespunzătoare pentru asigurarea prezenței lor. În decizia CSJ a RM pe cauza pena lă nr.1ra-516/2018 din 22.05.2018, afost con statat, că „instanța de apel atrecut cu vederea și argumentele avocatului participant în ședința de judecată, O.T., care asolicitat amânarea exa minării cauzei din motiv că nu este dovada citării legale atuturor părților (f.d. 18, vol. II), iar refu zul instanțelor de averifica argumentele apără rii cu privire la citarea necorespunzătoare și de a-i oferi șansa să se prezinte în fața autorităților ar putea pune problema încălcării prevederilor art. 6 § 1 din Convenție (hot. CtEDO Vasiliciuc c. Republicii Moldova, § 40).” [17, p.9]. Participarea apărătorului la judecarea apelului este obligatorie, dacă acest lucru îl cer interesele justiției. CSJ a RM pe cauza penală nr.1rа-376/2005 aexplicat că, „fără îndeplinirea citării legale ainculpatei și avocatului acesteia, instanța de apel aîncălcat dreptul inculpatei la apărare și dreptul la un proces echitabil. Art.6 CEDO garantează dreptul învinuitului de aparti cipa la examinarea propriei cauze penale.” [18]. Totodată, dreptul inculpatului de afi apă rat de un avocat ales nu este unul absolut [19, § 45; 20, § 31]. În principiu, alegerea de către acuzat aunui avocat trebuie să fie respectată [21, § 54]. Instanțele de judecată naționale, în cazurile existenței motivelor suficiente și pre dominării intereselor justiției, pot să nu țină seama de această alegere [19, § 45; 22, § 29]. Caracterul specific al procesului poate justifica ca un avocat specializat să prezinte oral argu mentele apărării [19, § 47]. Într-o cauza penală, partea vătămată adeclarat recurs ordinar împotriva deciziei instanței de apel, susținând că n-a fost citat legal în ședința instanței de apel și, astfel, afost în imposibilitate de aparticipa la judeca rea cauzei în instanța de apel. La dosar afost anexată copia citației expediate părții vătăma te pentru ședință, dar nu există date privind recepționarea. De asemenea, nu există alte do vezi privind citarea părții vătămate în ședința instanței de apel în ziua când s-a judecat apelul. Prin urmare, cauza afost judecată în apel fără citarea legală apărții vătămate, ceea ce acon stituit temei pentru recurs ordinar și casarea deciziei instanței de apel, potrivit art. 427 alin. (1) pct.5) CPP RM. Din prevederile art. 17 alin. (2) CPP RM rezultă că instanța judecătorească este obligată să asigure participanților la pro cesul penal odeplină exercitare adrepturilor lor procesuale [23, pct.4.2]. În cazul în care par tea vătămată nu afost citată legal pentru par ticipare la ședința instanței de apel, hotărârea adoptată se va considera nelegală [24]. La numirea și pregătirea ședinței de ju decată în instanța de apel, judecătorii trebuie să verifice dacă persoanele, acăror interese se ating, au fost înștiințate despre apelurile depu se și dacă le-au fost remise copiile apelurilor cu explicarea dreptului de adepune oreferință în scris și în termen, care trebuie să corespundă cu termenul stabilit pentru declararea apelului. La această categorie de persoane practica judi ciară atribuie persoanele condamnate (achita te), care nu au contestat sentința și apărătorii lor, precum și persoanele în privința cărora hotărârile judecătorești au fost adoptate în lip să [25, p.1099]. Încălcarea cerinței menționate CtEDO apreciază că oîncălcare adreptului la un proces echitabil în contextul art.6 al Convenției [26, § 70-76]. În caz de atragere la răspundere penală acetățenilor altor state, procurorul ezită uneori să-i citeze în statul de origine, unde aceștia s-ar afla în mod legal, deoarece în momentul părăsirii teritoriului Republicii Moldova, aceștia nu erau restricționați în libertatea de circulație de vreo măsură preventivă, procurorul considerând în mod greșit că este suficientă citarea la locul de reședință temporară în Republica Moldova. Or, art. 539 alin. (1) CPP RM prevede că martorul, expertul sau persoana urmărită, în cazul în care nu sunt date în căutare, aflați pes te hotarele Republicii Moldova, pot fi citați de către organul de urmărire penală pentru exe Scientific Annals of the Academy “Stefan cel Mare” of MIA of the Republic of Moldova
cutarea anumitor acțiuni procesuale pe terito riul Republicii Moldova. În acest caz, citația nu poate conține somații de aducere forțată în fața organului de drept [27, p.9]. „În cauza CtEDO Hermi c. Italiei (18.10.2006, nr.18114/02, § 90), Marea Cameră, examinând materialele cauzei, aconsiderat că reclamantul cunoștea limba italiană suficient pentru aînțelege ce era scris în avizul ce îl in forma despre data la care va avea loc audierea în fața Curții de Apel. ... Mai mult decât atât, ... la epoca procesului său în apel reclamantul alocuit în Italia cel puțin zece ani, iar în timpul unei arestări în anul 1999 el afost în stare să dea carabinierilor precizări în ce privește fap tele de care era acuzat. Aceste elemente erau suficiente pentru aface ca autoritățile judiciare naționale să creadă că reclamantul era în mă sură să înțeleagă semnificația avizului, care îl informa despre data audierii, și că deci nicio traducere sau interpretare aacestui aviz nu era necesară. De altfel, Curtea notează, de aseme nea, că interesatul nu ainformat autoritățile penitenciare că eventual nu ar putea înțelege documentul litigios” [10, p.879]. „Persoanele care au avut calitatea de părți la judecata în primă instanță, dar care nu au de clarat apel și care nu sunt vizate de declarația de apel nu mai sunt părți în această fază proce suală. Drept consecință, ne citarea părții civile în apelul declarat de inculpat doar cu privire la soluționarea acțiunii penale nu reprezintă oîn călcare adispozițiilor legale” [11, p.46]. Astfel, citarea legală apărților la pro ces asigură respectarea dreptului la accesul la justiție, la un proces echitabil și înfăptuirea justiției.
Referințe bibliografice Bibliographical references
1. Decizia Colegiului Penal al Curții Supre me de Justiție din 13.02.2007. Dosarul nr.1ra-115/2007. În: Buletinul Curții Su preme de Justiție a Republicii Moldova, 2007, nr.7, pag.9.
denta.csj.md/archive_courts/cauta/in rea Plenului Curții Supreme de Justiție din dex2.php. 02.07.2007. Dosarul nr.4-1re-155/2007. 3. Decizia Colegiului Penal al Curții Supre În: Buletinul Curții Supreme de Justiție ame de Justiție din 12.10.2004. Dosarul Republicii Moldova, nr.1, 2008, pag.34. nr.1ra-623/2004 și Decizia Colegiului 14. Decizia Colegiului Penal al Curții Supreme Penal al Curții Supreme de Justiție din de Justiție din 18.07.2018. Dosarul nr. 1ra- 01.06.1999. Dosarul nr.1ca-47/99. Arhiva 1540/2018. [Citat 01.05.2019]. Disponibil: Curții Supreme de Justiție a Republicii Mol http://jurisprudenta.csj.md/search_col_ dova [Citat 25.03.2020]. Disponibil: http:// penal.php?id=11638. jurisprudenta.csj.md/archive_courts/cau 15. Decizia Curții de Apel Bălți din 20.12.2017. ta/index2.php). Dosarul nr.03-1a-1704-29032017. [Ci 4. Hotărârea CtEDO Hermi c. Italiei (MC), nr. tat 24.08.2020]. Disponibil: https://cab. 18114/02, 18.10.2006, CEDO 2006-XII. [Ci instante.justice.md/ro/pigd_integra tat 25.03.2020]. Disponibil: http://hudoc. tion/pdf/7559eb6f-8306-e811-80d7echr.coe.int/fre?i=001-77544. 0050568b4d5b). 5. Hotărârea CtEDO Fejde c. Suediei, 16. Ialanji A. Particularitățile judecării cauzei în 29.10.1991, seria A, nr. 212-C. [Citat lipsa inculpatului. Teză de doctorat în drept. 25.03.2020]. Disponibil: http://hudoc.echr. Chișinău, 2019, 205 p. [Citat 06.08.2020]. coe.int/eng?i=001-62258. Disponibil: http://www.cnaa.md/files/the 6. Hotărârea CtEDO Seliwiak c. Poloniei, nr. ses/55567/arina_alanji_thesis.pdf. 3818/04, 21.07.2009. [Citat 25.03.2020]. 17. Decizia Curții Constituționale de inadmi Disponibil: http://hudoc.echr.coe.int/ sibilitate asesizării nr.16g/2017 privind eng?i=001-93656. excepția de neconstituționalitate aunor 7. Hotărârea CtEDO Sibgatullin c. Rusiei, nr. prevederi din articolul 334 alin. (2) din 32165/02, 23.04.2009. [Citat 25.03.2020]. Codul de procedură penală al Republicii Disponibil: http://hudoc.echr.coe.int/ Moldova (îndepărtarea inculpatului din eng?i=001-92316. sala de judecată), nr.11 din 02.02.2017. În: 8. Paraschiv C.S. Apelul penal. București: Ha Monitorul Oficial al Republicii Moldova, mangiu, 2019, 264 p. 09.06.2017, nr.181-189/66. 9. Decizia Colegiului Penal al Curții Supre 18. Decizia Colegiului Penal al Curții Supre me de Justiție din 17.11.2009. Dosarul me de Justiție din 22.05.2018. Dosarul nr.1ra-1023/2009. Arhiva Curții Supre nr.1ra-516/2018. [Citat 25.11.2018]. Dis me de Justiție a Republicii Moldova [Citat ponibil: http://jurisprudenta.csj.md/sear 25.03.2020]. Disponibil: http://jurispru ch_col_penal.php?id=11215. denta.csj.md/archive_courts/cauta/in 19. 19. Decizia Colegiului Penal al Curții Su dex2.php. preme de Justiție din 14.06.2005. Dosa 10. Hotărârea Plenului Curții Supreme de rul nr.1ra-376/2005. În: Buletinul Curții Justiție a Republicii Moldova „Cu privire la Supreme de Justiție a Republicii Moldova, practica judecării cauzelor penale în ordine 2005, Ediție specială, pag.37. de apel”, nr.22, din 12.12.2005. 20. . Hotărârea CtEDO Meftah și alții c. Franței 11. Dolea I. Codul de procedură penală al Re (MC), nr. 32911/96, 35237/97 și 34595/97, publicii Moldova. Comentariu aplicativ. CEDO 2002-VII. Disponibil: http://hudoc. Chișinău: Cartea Juridică, 2016, 1172 p. echr.coe.int/eng?i=001-65195. 12. Pamfil M. L., Movileanu C., Munteanu C. A. 21. Hotărârea CtEDO Pakelli c. Germaniei, nr. Apelul în procesul penal. Practica judiciară. 8398/78, 12.12.1981. Disponibil: http:// București: „Hamangiu”, 2008, 188 p. hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-73415. 13. Decizia Colegiului Penal al Curții Su 22. Hotărârea CtEDO Lagerblom c. Sue preme de Justiție din 18.07.2018. Dos. diei, nr.26891/95, 14.01.2003. Dis nr.1ra-1540/2018. [Citat 01.05.2019]. ponibil: http://hudoc.echr.coe.int/ Disponibil: http://jurisprudenta.csj.md/ eng?i=001-60884. search_col_penal.php?id=11638; și Hotărâ 23. Hotărârea CtEDO Croissant c. Germani Scientific Annals of the Academy “Stefan cel Mare” of MIA of the Republic of Moldova
ei, seria A nr.237-B, 25.09.1992. [Citat 26. Курс уголовного процесса. Под ред. 24.03.2020]. Disponibil: http://hudoc.echr. д.ю.н., проф. Л.В. Головко. 2-е издание, coe.int/eng?i=001-62292. исправленное. Москва: „Статут”, 2017, 24. Decizia Colegiului Penal al Curții Supre 1280 с. me de Justiție din 17.02.2009. Dosarul 27. Hotărârea CtEDO Sevastyanov c. Rusiei, ce nr.1ra-75/2009. Arhiva Curții Supreme rerea nr. 37024/02, din 22.04.2010. [Citat de Justiție a Republicii Moldova [Citat 24.03.2020]. Disponibil: http://hudoc.echr. 25.03.2020]. Disponibil: http://jurispru coe.int/eng?i=001-98327. denta.csj.md/archive_courts/cauta/in 28. Decizia Colegiului Penal lărgit al Curții Su dex2.php. preme de Justiție din 15.05.2018. Dosarul 25. Decizia Colegiului Penal al Curții de Apel anr.1ra-745/2018. [Citat 25.11.2018]. Dis Republicii Moldova din 15.12.1998. Dosa ponibil: http://jurisprudenta.csj.md/sear rul nr.1r-1115/1998. În: Buletinul Curții ch_col_penal.php?id=11090. Supreme de Justiție a Republicii Moldova, 1999, nr.4, pag.19.
Despre autori: About authors: Tudor OSOIANU, Tudor OSOIANU, doctor în drept, profesor universitar, PhD, university professor, Catedra „Procedură penală, criminalistică și Chair “Criminal Procedure, Forensics and Infor securitate informațională”, mation Security”, Academia „Ștefan cel Mare” a MAI Academy “Ștefan cel Mare” of the MIA, e-mail: tosoianu@gmail.com e-mail: tosoianu@gmail.com ORCID: 0000-0003-1506-4501 ORCID: 0000-0003-1506-4501 Dumitru CALENDARI, Dumitru CALENDARI, doctorand, PhD student, Universitatea de Stat din Moldova The Moldova State University, e-mail: c.dumitru@mail.ru e-mail: c.dumitru@mail.ru