INTERPRETAREA SINTAGMEI - ALTE ACȚIUNI CARE AFECTEAZĂ DREPTURILE ȘI LIBERTĂȚILE CONSTITUȚIONALE ALE PERSOANEI, EXPUSĂ ÎN ART. 313 ALIN. (2) PCT. 3) CPP RM
Osoianu Tudor, doctor în drept, profesor universitar, Academia Ștefan cel Marea MAI
In the states wherethe prosecutor supervises the investigation, the partiesare provided with the possibility to challenge their decisionsand actions beforea judge, thus mani- festing the general tendency to orient the criminal process towardsan impartial control by the judicial authority. Therefore, the investigating judgeisa guarantorof respect for the fundamental rightsand freedomsof citizens, otherwise this subjectis empowered to ensurethe legality of procedural actionsin criminal proceedings, having the necessary levers to establish the neces- sity and proportionality of admissible actionin relation to restricting fundamental rightsand freedoms. of the concrete personin the distinct case. In article 313 paragraph 2 point 3 of the Codeof Criminal Procedureof the Republicof Moldovais regulated the procedureof examination by the investigating judgeof the complaints submitted by the partiesand other participantsof the process within the criminal investigation, but taking into account the mannerof drafting the provisionsof par. (2) point 3) of this article, both theoristsand law enforcers facenon-uniform interpretationsof this criminal procedure /norm. Keywords: complaint, prosecutor, investigating judge, fundamental rightsand freedoms
Importanța examinării plângerilor de către judecătorul de instrucție
Articolul 313 CPP RM, asigură acesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil. Conform prevederilorart. 20 din Constituțiea RM, orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și intereselor sale legitime, drept garanție a respectării legalității în cadrul procesului penal. Articolul 13 din Convenția Europeană stabilește că orice persoană ale cărei drepturi și libertăți recunoscutede Convenție au fost încălcate are dreptul să se adreseze efectiv unei instituții naționale, chiar și atunci cînd încălcarea s-ar datora unor persoane careau acționat în exercitarea atribuțiilor lor oficiale. [1, pct.12]
Drept procesual penal Pagina 693
Judecătorului de instrucție îi revine sarcinadea cenzura orice pretins abuzal organuluide urmărire penală. [2, pct.32 ] În opinia plenuluiCSJ, controlul judiciaral proceduriide urmărire penală constă în verificareade către o instanță independentă și imparțială, sesizată în modul prevăzut de lege, a acțiunilor organuluide urmărire penală și a organului care efectuează activitate operativă de investigație în scopul depistării și înlăturării încăl- cărilor drepturilor omului încă la fazade urmărire penala și asigurării respectării drepturilor, libertăților și a intereselor legitimeale participanților la proces și a altor persoane. [3, pct.1 ] CtEDOa statuat în jurisprudența sa, că deși scopul primaral art. 6, sub aspect penal, esteca instanța competentă să se pronunțe în privința unei acuzații penale trebuie să asigureun proces echitabil, acest fapt nu presupune că articolul nu este aplicabil în cazul procedurilor anterioare procesuluide judecată (s.a.) (Saranchov c. Ucrainei, Hot. CtEDOdin 09.06. 2016, [4, par.41]; Schatschaschwilic. Germaniei, Hot. CtEDOdin 15. 12. 2015, par.. 104). [5, par. 104] CtEDO concluzionează că procesul în litigiu, în ansamblu, nu a respectat cerințele unui proces echitabil, atunci când niciuna dintre neregularitățile constata- te în fazade urmărire penală și cea de judecată în primă instanță nu a fost remediată de instanțele ierarhic superioare. [6, par.71, 82-84 ]
Importanța interpretării în procesul de aplicarea normelor de drept Interpretarea esteun mijloc necesar și eficient de însușire și explicarea normelor procesualede depistare și poate servi în perspectivă înlăturării lacunelor legislației și desăvârșirii a normelor de procedură în continuare. Interpretarea normelor procesual-penaleare importanță pentru aplicarealor concretă, deoarece orice legislație oricât de perfectă ar fi ea, nu poate totuși elimina necesitatea interpretării. Interpretarea dreptuluie necesară, în virtutea contradicției între caracterul formal-determinantal normelor juridice și dinamismul vertiginosal relațiilor sociale. În virtutea caracterului formal-determinant prescripțiile juridice rămân invariabile, stabile până la modificarealor. „În același timp viața socială este în permanentă schimbare, de aceeanu rareori legease aplică în condiții cares-au modificat esențial în comparație cu mo- mentul emiteriiei. ” [7, p.43] Scopul interpretării constă în clarificarea normeide drept prin elucidarea conținutului exactal acesteia și constituieo premisă a aplicării corectea normelor ju- ridice. [8, pct.28 ] Un rol diriguitor în interpretarea normelor procesual penale revine Hotărîrilor Curții Constituționale - ...actele Curții Constituționale ghidează evoluția întregu-
694 Pagina Drept procesual penal
lui sistem legal, precum și procesul de interpretare și aplicarea legii. Numaio astfel de poziție asigură în mod real realizarea principiului supremației Constituției. [9] Curtea Constituțională reiterează că interpretarea și aplicarea dispozițiilor legalela situații concrete excede sferei controluluide constituționalitate și reprezintă o competență a instanțelor judecătorești. [10, pct.21] CC RM, menționează că Codul de procedură penală nu poate să abunde în texte explicative. Oricât de clarar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept există un element inevitabil de interpretare judiciară, inclusiv într-o normă de drept procedural penal. [11, pct. 24] De altfel, în acest context, și Curtea Europeană a menționat că va exista întotdeauna un element de incertitudinecu privirela sensul uneinoi dispoziții legale până când va fi interpretat și aplicat de instanțele naționale (a se vedea, mutatis mutandis, Perinçek v. Elveția, 15 octombrie 2015 [MC], §§ 135, 138; Jobev. Regatul Unit (dec.), 14 iunie 2011; Dmitriyevskiy v. Rusia, 3 octombrie 2017, § 82). [12, pct.20] CC în jurisprudența sa face unele concluzii cares-ar impune dintr-o interpratare sistemică a normelor de procedură penală. Interpretarea sistematică se rezumă la lămurirea conținutului normelor procesual-penale, implicând determinarea loculuilor în sistemul legii procesual-pe- nale în vigoare, precum și, în genere, în sistemul de drept. În acest context, Curtea reiterează că o dispoziție legală nu poatefi ruptă din sistemul normativ din care face parte și nu poate acționa în mod izolat. Dimpotrivă, ea trebuie citită în coroborarecu celelalte dispoziții legale incidente. (DCC nr. 23 din 29 martie 2018, § 30; DCC nr. 128 din 29 octombrie 2020, § 26). [13, pct.17] Prin urmare, din interpretarea sistematică a normelor procesual-penale, care instituie termene pentru aplicarea altor măsuri preventive, se impune necesitatea reglementării în art. 191 din Codul de procedură penală a termenului pentru care poatefi dispusă măsura preventivă - liberarea provizoriesub control judiciar. [14, pct.73] Înțelesul textuluiart. 313 alin. (2) pct.3) CPP: alte acțiuni care afectează drepturile și libertățile constituționale ale persoanei. Evident acest text estenu atât de precis în comparație cu textele formulatede legislator în art. 313 alin. (2) pct. 1), și 2) CPP. Din interpretarea logică, gramaticălă și sistematică, a dispozițiilor art. 313 alin. (2) CPP înțelegem că pct.3) nu cuprinde acele acțiuni, inacțiuni și acte, care sunt expuse în punctele precedente 2) și 3). Interpretarea prevederilorart. 313 alin. (2) pct. 3) CPP, poatefi realizată cu ajutorul dispozițiilor din alte articoleale CPP cu caracter general, (de ex. art. 6
Drept procesual penal Pagina 695
pct.44) și 94 alin. (2) CPP) chiar dacă acesteanu determina în concret care sunt
alte acțiuni care afectează drepturile și libertățile constituționale ale persoanei.
În doctrină se reține că „În principiu orice ordonanță emisede către organul de urmărire penală poatefi atacată procurorului în temeiulart. 298. ” [15, p.751] Această constatarene înclină spre înțelegerea faptului că ar putea să existe unele excepții. Nu orice acțiune a organuluide urmărire penală sau a organului care exercită activitate operativă de investigații poatefi atacată judecătorului de instrucție, ci doar aceea carea afectatun drept legal reglementat de legea materială sau proce-
suală, adică drepturi și libertăți constituționale ale persoanei. [3, pct. 5.2]
Totodată, judecătorul de instrucție nu trebuie să se pronunțe cu anticipație asupra chestiunilor care ulterior pot fi obiectul cercetării judecătorești în cadrul judecării cauzei în fond. [3, pct.5.10] În contextul acestui raționament considerăm importantă precizarea, că în cadrul controlului judiciaral urmăririi penalenu poatefi anticipată expunerea asupra vinovăției persoanei. „.... în procesul examinării plângerilor în ordinea prevăzută de art. 313 CPP, instanța nu are dreptul să dezbată și să dea apreciere acelor materialeale procesului penal, din puctul de vedereal confirmării sau infirmării vinovăției persoanei în comiterea infracțiunii investigate.” [16, p.668] Judecarea în fonda cauzei penale este funcția exclusivă a instanței carese pronunță asupra acuzației susținute de procuror într-o ședință de publică de regulă. Această constatareo facem în baza unor normedin partea generală a CPP. (art. art. 8, 25, 36-39 și 41 CPP). În acest context, Curtea notează că încadrarea juridică a faptei penale, identificarea normei aplicabile cazului și stabilirea pedepsei țin de competența instanței de judecată. [17] În opinia unor autoride specialitate, în art. 313 alin. (2) pct. 3) CPP sunt incluse 2 grupuride acțiuni și acte procedurale. „În primul grup sunt incluse acțiuni și acte proceduralede urmărire penală, carenuau fost descrise anterior, iar în grupulal doilea sunt incluse măsurile și actele operativede investigații legatede limitarea inviolabilității vieții privatea persoanei.” [18, p.176 ] Și unele normeledin partea specială a CPP indică în mod expres unele acțiuni și acte care sunt/nu sunt suceptibilea fi contestate în ordinea prevăzutăde art. 313 CPP. Pornind de la prevederileCPP, Jurisprudența CC, și având în vedereHP CSJ, la categoria actelor și acțiunilor ce nu pot fi contestate judecătorului de instrucție se referă: - Ordonanțele prin care procurorul s-a expus asupra cererilor de recuzarea procurorului, interpretului, traducătorului, specialistuluisau expertului, în con-
696 Pagina Drept procesual penal
formitatecu prevederileart. art.54 alin. (6), 86 alin. (3), 87 alin. (9) și 89 alin. (3) CPP. În aceste cazuri plângerile respective urmează a fi declarate inadmisibilede judecătorul de instrucție, fără a convoca părțile în ședință; - .. conform legii, nu sunt pasibiledea fi atacare judecătorului de instrucție la fazade urmărire penală: hotărîrea asupra abținerii sau recuzării procurorului (art.54 CPP); hotărîrea privind soluționarea cereriide înlăturare din procesul penalal apărătorului (art.72 CPP). Odată cu dezvoltarea practicii judiciareCSJa precizat că articolul 72 alin. (4) din Cod este aplicabil doar în cazul înlăturării apărătorului la cererea persoanei. [19, p.21] - Din articolul 72 alin. (4) din Cod rezultă că imposibilitatea contestării se referă doar la soluțiile de înlăturare careau fost adoptate în baza cererii persoanei apărate; [20, pct.41] - Ordonanțele privind retragerea cauzeidela un organ de urmărire penală și transmiterea altui organ pentru efectuarea urmăririi penale. Cît privește deciziile procuroruluila fazade urmărire penală, privind retragerea cauzeidela un organ de urmărire penală și transmiterea altui organ pentru efectuarea urmăririi penale, Plenul consideră că aceste drepturi sunt niște procedee legaleale procurorului îndreptate spre organizarea și desfășurarea eficientă a urmăririi penale și nu pot fi considerate acțiuni ce afectează drepturile și libertățile constituționale ale părților în procesul penal privind accesul la justiție sau dreptul la un proces echitabil, nefiind pasibilea fi contestată în conformitatecu prevederileart. 313 CPP. [21] - În opinia PlenuluiCSJ, în cazul în care legea națională nu prevede dreptul la recurs efectiv în privința încălcării unui anumit drept prevăzut de Convenția Europeană, instanța de judecată urmează să primească plîngerea respectivă și să soluționeze cauza conform procedurii civilesau, după caz, penale, aplicînd direct prevederile acesteia. [22, pct.12 ] La categoria actelor și acțiunilor/inacțiunilor ce sunt pasibilea fi contestate judecătorului de instrucție se referă, în afara celor prevăzute în art. 313 alin. (2) pct.1) și 3) CPP se referă: - Ordonanța procuroruluicu privirela aplicarea, prelungireasau înlocuirea măsurii preventive în conformitatecu prevederileart. 196 alin. (1) CPP, poatefi atacată cu plîngere judecătorului de instrucție de către bănuit, învinuit, apărătorul ori reprezentantul său legal. Ordonanța procuroruluicu privirela aplicarea, prelungireasau înlocuirea măsurii preventive, date prin lege în competența procuroruluila faza urmăririi penale este succeptibilă de a fi atacată cu plângere judecătorului de instrucție de către bănuit, învinuit, apărătorul ori reprezentantul său legal. În temeiulart.175 alin. (3) CPP, de către procuror pot fi aplicate următoarele măsuri pre- ventive: 1) obligareadea nu părăsi localitatea; 2) obligareadea nu părăsi țara; 3)
Drept procesual penal Pagina 697
garanția personală; 4) garanția unei organizații; 5) transmitereasub supravegherea militarului; 6) transmitereasub supravegherea minorului. [3, pct. 5.9] - Victima, partea vătămată, reprezentantulei legal, partea civilă, partea civilmente responsabilă sau reprezentanții lor au dreptul de a contesta ordonanța de suspendarea urmăririi penalela judecătorul de instrucție, în conformitatecu prevederileart. 287 alin. (2) CPP. - Victimei relelor tratamente trebuie să-i fie explicat dreptul de a contesta orice hotărîre, adoptată de organul de urmărire penală pe marginea plîngerii sale, dacă cauza penală în baza plîngerii nu a fost trimisă în judecată. De asemenea, procurorul trebuie să-i explice petiționarului dreptul de a adresa plîngeri în ordinea prevăzută de art. 313 CPP cu respectarea procedurii prealabile. [22, pct.19] - Plângerile privitor la condițiile de detenție și calitatea asistenței medicale, declaratela fazade urmărire penală .....se vor examina în ordinea prevăzută de ar-
ticolul 313 Cod de procedură penală. [22, pct.20]
- CC reține că garanția principiului echității juridice și a dreptuluilaun proces echitabil impuneun controlal legalității probelor, precum și interdicția utilizării acelor probe careau fost obținute prin rele tratamentesau prin încălcarea dreptuluila tăcere. În plus, aceasta presupuneca acuzatului să i se ofere posibilitateadea contesta probelepe carele consideră ilegale. [23, pct.14] Astfel, urmează a fi exclusedin dosarul cauzei penale, cu înlăturarea fizică din conținutul său, probele inadmisibile careau fost catalogate astfel la faza urmăririi penale. [24, pct.52] - Ordonanța procurorul emisă în bazaart. 460 alin. (7) CPP privind refuzul de deschiderea proceduriide revizuire este susceptibilă de atac în fața judecătorului de instrucție. [25, pct.26] - Deasemena, hotărârea administrației instituției de suspendaredin funcție poatefi atacată la judecătorul de instrucție în conformitatecu prevederileart. 200 alin. (3) CPP. - Dispunerea unei expertize judiciare constituieo obligație procesuală a procurorului (organuluide urmărire penală) în fazade urmărire penală, dacă circumstanțele cauzeio justifică. Expertiza urmează a fi dispusă și în favoarea învinuitului pentrua respecta drepturile procesualeale acestuia, inclusiv principiul egalității armelor. Potrivit prevederilorart. 144 alin. (4) CPP RM, Bănuitul, învinuitul sau partea vătămată poate solicita organuluide urmărire penală sau, după caz, procurorului dispunerea efectuării expertizei judiciare. Refuzul de dispunerea efectuării expertizei judiciare poatefi contestat în modul stabilit de prezentul cod. În cazul unei omisiunia procurorului (organuluide urmărire penală) de a respectao asemenea obligație, persoanele interesatepot utiliza instrumentele procesuale prevăzute în instituția controlului judiciaral procedurii prejudiciare. [26, pct.22]
698 Pagina Drept procesual penal
- Deși nu este indicat în mod expres din conținutul pct. 32 și 32 al DCC nr. 54 din 13.04. 2021, [27, pct.31] rezultă fără echivoc că ordonanțele de disjungerea cauzelor penale sunt succeptibilea fi supuse controlului judicar în ordinea prevăzută de art. 313 CPP, bineînțeles nu înainte de controlul legalității realizat de procurorul ierarhic superior. O problemă distinctă pentru jurisprudență constituie atacarea ordonanțelor de începere a urmăririi penale, de recunoaștere a calității de bănuit și a ordonanței de puneresub învinuire.
În opinia PlenuluiCSJ, nu sunt pasibilede atacare, de regulă, (s.a.) nici hotărî-
rile privind pornirea urmăririi penale; ordonanța de recunoaștere a persoanei în calitatede bănuit, învinuit; ordonanța prin cares-a dispus efectuarea expertizeietc. [3, pct. 5.3] Recunoașterea calității de bănuit și de învinuit presupunenu numai drepturi procesuale, dar și restrîngerea drepturilor constituționale legatede libertatea persoanei, dreptul la libera circulație ș.a. .....În acest aspect Curtea Constituțională nu estede acord cu opinia plenului Curții Supremede Justiție, expusă în Hotărîrea nr.7 din 04.07.2005, conform căreia „pornirea urmăririi penale, recunoașterea persoanei în calitatede bănuit, punerea persoaneisub învinuire, dispunerea efectuării unei expertizenu afectează drepturisau libertăți constituționale. [28, pct.8] Întrebarea privind legalitatea contestării hotărârii procesualede începere a urmăririi penale, are mai degrabă importanță practică decât teoretică. [29, p.90] Susținem opinia acelor autori, care afirmă că nu pot fi contestate hotărârile de începere a urmăririi penalein rem, adică atunci când în ordonanța respectivă nu este indicată persoana în privința căreia este inițiată urmărirea penală. [29, p.90 ] „Dacă urmărirea penală este începută împotriva unei persoane concrete, aceasta poatefi afectată de prejudicierea drepturilor și libertăților constituționale. De acea instanța sesizată trebuie să clarifice dacă a fost respectată procedurade emiterea acestuiact procedural, dacă există temeiuri pentru inițierea urmăririi penale și nu există circumstanțe carear împiedica urmărirea penală.” [30, p.151] „Hotărârea de a începe urmărirea penală nu poatefi atacată cu privirela chestiuni esențiale ale unui litigiude natură penală: cu privirela vinovăția sau nevinovăția suspectului, prezența sau absența elementelor constituitiveale infracțiunii în acțiunile lui, prezența sau absența unei fapte infracționale, etc. Aceasta poatefi atacată numaidin motive formale, de exemplu - în legătură cu prezența anumitor circumstanțe care exclud urmărirea penală (expirarea termenuluide prescripție, prezența unuei sentințe de condamnaresau altă decizie procesuală definitive în legătură cu aceeași acuzație, etc.); lipsade autoritatea persoanei carea inițiat pro-
Drept procesual penal Pagina 699
cesul penal; nerespectarea proceduriide intentarea unui dosar penaletc.; lipsa împuternicirilor persoanei carea dispus începerea urmăririi penale, încălcarea proceduriiide inițiere a urmăririi penale, etc.” [31, р. 57 ] În opinia PlenuluiCSJ, pot exista cazuri cînd persoana interesată poate ataca în instanță și actul procedural prin cares-a dispus pornirea urmăririi penale. Acestea sunt cazurile cînd se invocă încălcarea ordiniide pornirea urmăririi penale (s.a.)sau există uneledin circumstanțele care exclud urmărirea penală, cu referință la prevederileart 275 pct.2), 4) - 9) CPP. [3, pct.5.4] În practica controlului judiciaral urmăririi penales-a constatat că pornirea urmăririi penale „in personam” poate avea valența unei acuzații în materie pena-
lă, și pasibilitaea contestării ordonanțelor de puneresub învinuire. [32, 33]
Judecătorii de instrucție au anulat ordonanțele de puneresub învinuire, deoarecea fost depășit termenul pentru calitateade bănuit, termenul de 3 luni fiind calculat din data emiterii ordonanței de începere a urmăririi penale. În ultimul caz instanța a reținut, cu titlude precedent, jurisprudența CSJ. [34, 35] „Ordonanța de puneresub învinuire nu este succeptibilă de a fi atacată judecătorului de instrucție, în mod special, pentru motivul netemeinicieisau ilegalității, dar în anumite situații (de exemplu emiterea ordonanței după expirarea termenului limită -3 luni prevăzut de art.63 aliniatul 2, această hotărâre poatefi atacată conformart. 298 judecătorului de instrucție.” [36, p.443] În acest sens CSJ RM a confirmat viabilitatea constatării că pornirea urmăririi penale „in personam” are valența unei acuzații în materie penală. Instanța supremă a constată că pornirea urmăririi penale în personam constituie actul procedural de atribuirea calității de bănuit și pe acest motiv dispune/menține hotărârea privind încetarea procesului penal, dat fiind faptul că a expirat termenul de menținere a calității de bănuit. [36, 37, 38, 39] În acest sens, legislatorul le-a acordat organelor de urmărire penală și instanțelor de judecată competența de a aprecia, în fiecarecaz concret, dacă acțiunile procedurale efectuate în cadrul urmăririi penaleau produs sau nu repercusiuni importante pentru situația persoanei și dacă, în consecință, persoaneitre-
buie să-i fie recunoscută calitateade bănuit în sensul alin. (11) al articolului 63 din
Cod, având în vedere particularitățile fiecărui caz concret. [40, pct.35] În practica controlului judiciaral urmăririi penales-a constatat că judecătorul de instrucție a dispus anularea ordonanței de puneresub învinure pe motive procedurale. [41, pct.4] Concluzii Deși prevederileart. 313 CPP alin. (2) pct.3) CPP, presupuno marjă largă de interpretare, totuși sensul acestora este posibil de a fi clarificat de instanțele
700 Pagina Drept procesual penal
de judecată investitecu atribuțiile funcționale de control judiciaral urmăririi penale, utilizînd mai multe tipuride interpretare, cunoscute în teoria generală a dreptului, ținând cont de specificul normelor procesuale, jurisprudența CtEDO și evoluția jurisprudenței CC. Textuluiart. 313 alin. (2) pct.3) CPP: alte acțiuni care afectează drepturile și libertățile constituționale ale persoanei, nu este corelat cu prevedeiledin alin. (2) și (5) al acestui articol. În opinia noastră mai corectă ar fi - alte acțiuni, inacțiuni și acte procedurale care afectează drepturile și libertățile constituționale ale persoanei. Chiar dacă nu ne-am axat asupra conținutului sintagmeidin cadrulart. 313 alin. (3) CPP, - și, după caz, declară nulitatea actuluisau acțiunii procesuale atacate, constatăm că nu poatefi agreată această redacție, deoreceart. 251 CPP nu reglementează nulitățile acțiunilor, dar numaia actelor procedurale. După noi formu- larea adecvată a acestui text normativar fi - și, după caz, declară nulitatea actului procedural sau ilegalității acțiunii/inacțiunii procesuale atacate.
Referințe: 1. HP CSJ nr. 3 din 09. 06. 2014 Cu privirela aplicareade către instanțele judecătorești a unor prevederiale Convenției Europene pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. 2. Decizia CURȚII CONSTITUȚIONALE nr. 54 din 13.04. 2021 de inadmisibilitatea sesizării nr. 20g/2021 privind excepția de neconstituționalitate a articolului 279/1 alin. (2) din Codul de procedură penală (disjungerea cauzelor penale) (Sesizareanr. 20g/2021). 3. HP CSJ nr.7 din 04.07.2005 Cu privirela practica asigurării controlului judecătoresc de către judecătorul de instrucție în procesul urmăririi penale. 4. Hotărârea CtEDO Saranchov c. Ucrainei, din 09.06. 2016, [Accesat 12.01.2021] Disponibilă: http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-163435 5. Hotărârea CtEDO Schatschaschwilic. Germaniei, din 15. 12. 2015, [Accesat 17. 12. 2020] Disponibilă: http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001- 159566 6. Hotărârea CtEDO Beraruc. României din 18. 03. 2014, [Accesat 02.11.2020] Disponibilă: http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-176203 7. GUZUN, Gh. Interpretarea dreptului. În: Avocatul Poporului, nr. 7–9, 2002, p. 43-46. 8. Decizia CURȚII CONSTITUȚIONALE nr.8 din 09.11.2015 de inadmisibilitatea sesizării nr.41g/2015 privind excepția de neconstituționalitate a
Drept procesual penal Pagina 701
articolului 4 alin.(4) din Legeanr. 333 din 10 noiembrie 2006 cu privirela statutul ofițerului de urmărire penală 9. Hot. CURȚII CONSTITUȚIONALE nr. 33 din 10.10.2013 privind interpretarea articolului 140 din Constituție 10. Decizia CURȚII CONSTITUȚIONALE nr. 140 din 12.12.2019 de inadmisibilitatea sesizării nr. 156g/2019 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederidela articolul 290 alin. (1) din Codul de procedură penală 11. Decizia CURȚII CONSTITUȚIONALE nr. 124 din 30.10.2018 de inadmisibilitatea sesizării nr. 149g/2018 privind excepția de neconstituționalitate a articolului 321 alin. (2) pct. 2) din Codul de procedură penală, adoptat prin Legeanr. 122 din 14 martie 2002 12. Decizia CURȚII CONSTITUȚIONALE nr. 8 din 17.01.2019 de inadmisibilitatea sesizării nr. 11g/2019 privind excepția de neconstituționalitate a articolului 182 din Codul de procedură penală (ridicarea provizoriea permisuluide conducere) 13. Decizia CURȚII CONSTITUȚIONALE nr. 162 din 29.12.2020 de inadmisibilitatea sesizărilor nr. 165g/2020 și nr. 178g/2020 privind excepția de neconstituționalitate a articolului 305 alin. (1) din Codul de procedură penală (omisiunea participării și citării persoaneiale cărei drepturi și libertăți pot fi afectatela examinarea unor demersuri) 14. Hot. CURȚII CONSTITUȚIONALE nr. 17 din 19.05.2016 privind excepția de neconstituționalitate a articolului 191 din Codul de procedură penală (liberarea provizoriesub control judiciar) 15. DOLEA, I. Codul de procedură penală al Republicii Moldova (Comentariu aplicativ), Ed.a II-a, Ch. 2020. 1407 p. 16. POSTICĂ, A. Limitele judecării în procedura examinării plângerilor în ordinea prevederilorart.313 CPP.. În: Culegerea comunicărilor. Conferința științifică națională cu participare internațională. REALITĂȚI ȘI PER- SPECTIVEALE ÎNVĂȚĂMÂNTULUI JURIDIC NAȚIONAL, 01-02 octombrie 2019. Vol. II. Ch. p.667-671 17. Decizia CURȚII CONSTITUȚIONALE nr. 63 din 11.06.2020 de inadmisibilitatea sesizării nr. 39g/2020 privind excepția de neconstituționalitate a unor dispoziții din articolele 332 alin. (2) și 391 alin. (2) din Codul de procedură penală (încetarea procesului penal atunci când fapta constituieo contravenție și soluționarea cauzei conform prevederilor Codului contravențional) 18. ȘTERBEȚ V.[et.al.] Ghidul judecătorului de instrucție. Ch. Cartier. 2007. 663 p.
702 Pagina Drept procesual penal
19. Opinie consultativă CSJ, Cu privirela contestarea ordonanței de înlăturare a apărătorului din procesul penal nr.105 din 15.04.2019. În: Buletinul CSJ a RM nr.5/2019, p.21-29 20. Decizia CURȚII CONSTITUȚIONALE nr. 59 din 25.04.2019 de inadmisibilitatea sesizării nr. 55g/2019 privind excepția de neconstituționalitate a
unor prevederi conținute de articolele 52, 531, 67 alineatele (5) pct. 5) și
(6) pct. 3) și de articolul 72 alin. (4) din Codul de procedură penală (înlăturarea apărătorului din proces) 21. DeciziaPCP CSJ din 27. 02.2014 asupra recursul în interesul legii formulat de Procurorul Generalal Republicii Moldovacu privirela determina- rea modului unitar de interpretare și aplicarea prevederilorart.257 alin. (5) și art.271 alin.(7) Cod de procedură penală. Dosarul nr.4-1ril-1/2014. [Accesat 12. 02. 2021] Disponibil: http://jurisprudenta.csj.md/search_ interes_lege.php?id=2 22. HP CSJ nr. 8 din 30.10. 2009 Cu privirela unele chestiunice țin de aplicareade către instanțele judecătorești a prevederilor articolului 3 din Con- venția Europeană pentru Apărarea Drepturile Omului și a Libertăților Fundamentale 23. Decizia CURȚII CONSTITUȚIONALE nr. 140 din 12.12.2019 de inadmisibilitatea sesizării nr. 156g/2019 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederidela articolul 290 alin. (1) din Codul de procedură penală 24. Decizia CURȚII CONSTITUȚIONALE nr.47 din 22.05.2018 de inadmisibilitatea sesizării nr. 56g/2018 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederidin articolul 94 alin. (1) din Codul de procedură penală (excluderea probelor din dosarul penal) 25. Decizia CURȚII CONSTITUȚIONALE nr.128 din 15.11.2018 de inadmisibilitatea sesizării nr. 154g/2018 privind excepția de neconstituționalitate a unor dispoziții din articolul 313 alin. (6) din Codul de procedură penală (contestarea încheierilor judecătorului de instrucție) 26. Decizia CURȚII CONSTITUȚIONALE nr. 98 din 06.09.2018 de inadmisibilitatea sesizării nr. 116g/2018 privind excepția de neconstituționalitate a unor dispoziții din articolul 142 alin. (2) din Codul de procedură penală (plata pentru efectuarea expertizei în cauzele penale) 27. Decizia CURȚII CONSTITUȚIONALE nr. 54 din 13.04. 2021 de inadmisibilitatea sesizării nr. 20g/2021 privind excepția de neconstituționalitate a articolului 279/1 alin. (2) din Codul de procedură penală (disjungerea cauzelor penale) (Sesizareanr. 20g/2021).
Drept procesual penal Pagina 703
28. Hotărârea CURȚII CONSTITUȚIONALE nr. 26 din 23.11.2010 asupra excepției de neconstituționalitate a prevederilor alin. (6) art. 63 din Codul de procedură penală. 29. DOLEA, I. [et. al.] Drept procesual penal, Partea specială, Vol.II, Ed.II-a rev. și compl., Ed.Cartdidact, Chișinău, 2006, 335 p. 30. Колоколов Н.А., Судебный контроль в стадии предварительного расследования, Изд. ЮНИТИ-ДАНА, М., 252 р. 31. Головко Л. и друг. Курс Уголовного процесса. Изд. Статут. Москва 2017. 1279 p. 32. Încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 12 august 2016 (dosar nr. 10-345/16) 33. Încheierea Judecătoriei Cahul, sediul Central din 02 octombrie 2017 (dosar nr. 10-85/2017) 34. DeciziaCP CSJ din 26.11.2013, dosarul nr. 1ra-903/13 35. DeciziaCP CSJ din 25.04.2008, dosarul nr. 1ra- 357/08 36. DeciziaCP CSJ din 06. 06. 2017, dosar nr. 1ra-735/2017; [Accesat: 22. 12. 2020 ] Disponibil: http://jurisprudenta.csj.md/search_col_penal. php?id=9005 37. DeciziaCP CSJ din 28. 06. 2017, dosarul nr. 1ra-880/2017; [Accesat: 04. 11. 2020 ]; Disponibil: http://jurisprudenta.csj.md/search_col_penal. php?id=9150 38. DeciziaCP CSJ din 12. 09. 2017, dosar nr. 1ra-886/2017; [Accesat:25. 12. 2020 ] Disponibil: http://jurisprudenta.csj.md/search_col_penal. php?id=9483 39. DeciziaCP CSJ din 09. 02. 2021, dosar nr. 1ra-122/202; [Accesat: 11. 02. 21] Disponibil: http://jurisprudenta.csj.md/search_col_penal. php?id=18033 40. Decizia CURȚII CONSTITUȚIONALE nr.25 din 29.03.2018 de inadmisibilitatea sesizării nr.20g/2018 privind excepția de neconstituționalitate a articolului 63 alin. (1) punctele 1)-3) și alin. (2) pct. 3) din Codul de procedură penală (recunoașterea calității de bănuit a persoanei) 41. Decizia CURȚII CONSTITUȚIONALE nr. 32 din 25.03.2021de inadmisibilitatea sesizării nr. 153g/2020 privind excepția de neconstituționalitate a articolelor 313 alin. (6) și 453 alin. (1) din Codul de procedură penală (contestareacu recurs și cu recurs în anularea încheierilor judecătorului de instrucție)
704 Pagina Drept procesual penal