CZU: 343.12:343.988 ACCESUL VICTIMEI ȘI PĂRȚII VĂTĂMATE LA MATERIALELE DOSARULUI ÎN CADRUL URMĂRIRII PENALE Tudor OSOIANU, doctor în drept, profesor universitar Catedra procedură penală, criminalistică și securitate informațională Academia “Ștefan cel Mare” a MAI
Dinu OSTAVCIUC, doctor în drept, conferențiar universitar, rector Academia “Ștefan cel Mare” a MAI
Publicity and adversarial proceedingsare fundamental principlesof criminal justice, being foundat the normative levelin art. 16 and respectively art.24 of the Codeof Criminal Procedureof the Republicof Moldova. These guiding ideasof the process includethe democratic, organizationaland procedural element, ensuring maximum favorable conditions for the fair settlementof the criminal case, finding the broadest expressionin the trial phase. The prosecution can achieveits objectives only insofaras it is without publicity, becauseifit were carriedout in publicit could makeit difficult to findout the truth with the knowledgeof the evidenceby the parties involvedand third parties, thereisa riskof hidingor distortion evidence. The European Courtof Human Rights notes that public access to informationin a criminal caseis not unlimitedor discretionary, even oncethe casehas been submitted to a court. Keywords: prosecution, publicity, adversarial proceedings, access to case materialsO investigație nu poatefi considerată „efectivă”, atât timp cât victimasau rudele sale apropiatenu sunt implicate în desfășurarea urmăririi penale în măsura necesară protejării intereselor sale legitime. Asigurarea participării efectivea acestori subiecți la urmărirea penală reprezintă un elemental aspectului proceduralal dreptuluidea nu fi supus relelor tratamente și de investigare, o obligație carele revine autorităților Republicii Moldovadin perspectivaart. 20 și 24 alin. (1) și (2) din Constituție. Există obligația din oficiual organuluide urmărire penală de a informa periodic victima despre derularea urmăririi penale. Acest drept este menționat expres și în Directiva 2012/29/UE (art. 6 alin. 2 lit. b)) În Recomandareanr. (85) 11 a Comitetuluide Miniștri al Consiliului Europeicu privirela poziția victimei în cadrul dreptului penal și procedurii penale, adoptată la 28.06.1985, se subliniază că funcția de bază a justiției penale trebuie să fie soluționarea cererilor victimelor și apărarea intereselor acestora, victima trebuie să dispună de dreptul de a cere organelor competente reexaminarea deciziei privind neurmărirea penală. Legislația Republicii Moldova prevede dreptul victimei (în sensul larga acestei noțiuni, adică victima, partea vătămată, părtea civilă, reprezentanțiilor și succesorul procedural) unei infracțiuni de a participala urmărirea penală și în instanța de judecată și să prezinte probe care dovedesc vinovăția făptuitorului precum și prejudiciul cauzat. Participarea activă a victimeila investigarea infracțiunii nu poatefi înțeleasă, bineînțeles, că decade rolul primordialal procurorului în demararea unei anchete eficiente. Totuși, dacă victima dorește, statular trebui să încurajeze o colaborare strânsă al victimei (susținută de avocat) cu organul de urmărire penală. Cu alte cuvinte, implicarea victimei, esteun drept și nu o obligație. Cea mai bună garanție în acest sens este accesul la informația despre investigație și oferirea posibilității victimeidea decide, în cunoștință de cauză, cum să își valorifice drepturile prevăzute de legislația de procedură penală. Este adevărat că dreptul victimeidea avea acces la materialele urmăririi penalenu este absolut. Cu toate acestea, orice limitarea accesului victimeila materiale urmăririi penale trebuie temeinic justificată. După sesizarea prin plângere a organuluide urmărire penală, victima este în drept să ia cunoștință de materialele dosarului careau fost avute în vederela adoptarea decizieidea refuza începerea urmăririi penale, (în conformitatecu prevederileart. 58 alin. (3) pct. 9) CPP), constituindo garanție reală și importantă întru asigurarea dreptuluidea avea acces liber la justiție prevăzut de art. 20 din Constituție. Analiza prevederilorart. art. 291 și 293 CPP, permitea constata că prezentarea materialelor dosaruluide urmărire se face în condiții egale atât pentru partea vătămată cât și pentru învinuit. Acest drept este în principiu asigurat nu numai pentru etapa premergătoare trimiterii dosarul în judecată cu rechizitoriu, dar și în cazurile în care procurorul decide scoatereadesub urmărire penală, încetarea urmăririi penalesau clasarea procesului penal. Această deducție este conformă cu jurisprudența CtEDO în materie. În jurisprudența CtEDOs-a statuat că, fără ca victima și reprezentantul acesteia să aibă acces la materialele cauzei penale și să fie informată în mod corespunzător cu privirela desfășurarea anchetei, ei nu pot contesta ceva concret în fața unei instanțe. [ 1 ] Observând că dosarul de urmărire pe baza căruia parchetula pronunțat neurmăririle din 22 iunie și 4 decembrie 2000 cuprindeamai multe volume în care figuraumai ales documente furnizatede BCIT precum și depoziții ale martorilor, Curtea apreciază că reclamanta și avocatul acesteianuau fost în măsură să aibă acces la acteledela dosarul în cauză, cu excepția raportuluide expertiză contabilă și a celor pe carele depuseseră ei înșiși. Dat fiind ansamblul circumstanțelor speței, Curtea consideră că restricțiile adusede-a lungul procedurii în accesul reclamantei, careera asistată de un avocat, la actele depusela dosarul urmăririi de învinuiți sau adunatede ministerul publicau viciat cu inechitate procedura plângerii penalecu constituirede parte civilă înaintată de reclamantă. [ 2 ] Victima este în drepta cere recuzarea persoanei care efectuează urmărire penală, poate face obiecții împotriva acțiunilor organuluide urmărire penală și să le conteste, și chiar să ceară respectarea termenului rezonabil de efectuarea urmăririi penale. Cu toate acestea, Codul de procedură penală nu prevedeun drept esențial pentru victimă, de a avea acces la materialele urmăririi penale atât timp cât urmărirea penală este pendinte (cu excepția materialelor întocmite cu participareasa). În raport cu partea vătămată normele procesual-penale în vigoare prevăd că urmărirea penală estelafel de confidențială ca în cazul bănuitului sau învinuitului. În cauzaD. c. Moldovei, (Hotărârea CtEDO 08.12.2020, §. 61), [ 3 ] Curtea consideră, că neimplicarea reclamantei prin informarea acesteiacu privirela deciziile importante adoptate, pe lângă alte deficiențe ale anchetei îi permite să concluzioneze că în prezenta cauză a avut loc și o încălcare a aspectului proceduralal art. 3 CEDO. Astfel, informațiile deținute de către partea vătămată și, în particular, cele referitoarela anumite circumstanțe ale comiterii faptei infracționale, plasează acest subiect procesual într-o poziție care îi permite să evalueze acțiunile și omisiunile organuluide urmărire penală din perspectiva unui actor prezent la locul comiterii infracțiunii. În lipsa accesuluila materialele cauzei penale, reacția părții vătămate și a reprezentantului acesteiala acțiunile și omisiunile organuluide urmărire penală poatefi întârziată, iar posibilitateadea le contesta în fața procurorului ierarhic superior sau în fața judecătorului de instrucție se poate dovedi lipsită de efectivitate. [ 4 ] Admitem faptul că restricționarea accesuluila materialele cauzei penale până la terminarea urmăririi penale poate urmări realizarea scopului legitimal păstrării confidențialității urmăririi penale. Restricțiile privind accesul la materialele cauzei penalela etapa începerii urmăririi penale și pe durata acesteiapot fi justificate, între altele, de necesitatea păstrării confidențialității datelor deținute de către autorități și a protejării drepturilor altor persoane. Cu toate acestea, ar trebui să se realizezeun echilibru corect între interesele menționate mai sus, pe de o parte, și dreptul victimeidea participa efectiv la procedură, pe de altă parte (Oleksiy Mykhaylovych Zakharkin v. Ucraina, 24 iunie 2010, § 72). [ 4 ] Oportunitatea acestui echilibrua fost constatată în baza Hotărîrii Curții Constituționale a Republicii Moldovanr. 31 din 29.11.2018 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederidin Codul penal și din Codul de procedură penală (accesul părții vătămate și al reprezentantului acesteiala materialele urmăririi penale). Astfel, Curte Constituțională a declarat constituționale textul „din momentul încheierii urmăririi penale” de la articolul 60 alin. (1) pct. 7) și textul „din momentul terminării urmăririi penale” de la articolul 80 alin. (1) pct. 8) din Codul de procedură penală al Republicii Moldova, adoptat prin Legeanr. 122 din 14 martie 2003, în măsura în care acesteanuse aplică victimelor torturii și reprezentanților acestora, care trebuie să aibă acces la toate materialele cauzei penalepe durata urmăririi penale, cu excepția cazului când accesul în discuție poatefi restricționat de către procuror, printr-o ordonanță motivată, dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiții:
- restricția este stabilită pentruo perioadă de timp rezonabilă; - restricția se referă doar la anumite acte procedurale și - există riscul ca accesul deplin la materialele cauzei penale să prejudicieze desfășurarea
urmăririi penale. În motivarea acestei hotărâri s-a invocat jurisprudența CtEDO în materie carea criticat omisiunile autorităților de a aducela cunoștință victimilor torturii materialele urmăririi penale înainte de finalizarea acestei faze procesuale. Este important întru a asigura justa aplicarea standardelor europene în cadrul prevederilor legislației naționale, de statuat că victimeale torturii sunt și persoanele careau fost supuse violențelor fizicedin partea terților (a se vedea: Hotărârile CtEDOAy c. Turcia, 22.03.2005, §. 60 [ 5 ], MC c. Bulgariei, 04.12.2003, §. 151, [ 6 ] Biser Kostov c. Bulgariei, 10.01.2012), inclusiv și victimile violurilor (a se vedea: Hotărârile CtEDOI.G. c. Moldoveidin 15.05.2012 [ 7 ] I.P. c. Moldoveidin 28.04.2015, [ 8 ] și mai recentI.E. c. Moldoveidin 26.05 2020 [ 9 ]). Deasemenea în textul Hotărârii Curții Constituționale a Republicii Moldovanr. 31 din 29.11.2018 s-a reiterat standardul de acces la materialele dosarului penala rudelor apropiatea persoanelor decedate: Curtea menționează că, în cazul în care legislatorul va intervenicu modificări în acest domeniu, este necesar ca acesta să aibă în vedere semnificația standardului „participării efectivela anchetă”, așa cum dă de înțeles Curtea Europeană în jurisprudența sa referitoarela articolele 2 și 3 din Convenție, privitesub aspect procedural (pct.71). [ 10 ] Standardele minimede eficacitate stabilitede jurisprudența Curții includ cerințele conform cărora ancheta trebuie să fie independentă, imparțială și supusă controlului public și că autoritățile competente trebuie să acționeze cu diligență și promptitudine exemplară (Hotărârea CtEDO Meneshevac. Rusiei, din 09.03.2006, §. 67 [ 10 ]). Nu mai puțin important este în acest context și faptul că în special în pct. 72 al Hotărârii Curții Constituționale ale Republicii Moldovanr. 31 din 29.11.2018 s-au invocat Hotărârile CtEDO - Beker c. Turcia, 24. 03. 2009, §. 49 [ 11 ]; Mezhiyevac. Rusia, 16. 04. 2015, §. 74 75 [ 12 ]; Huseynovac.
Azerbaidjan, din 13.04.2017 [ 13 ] și Enukidze și Girgvlianic. Georgia, din 26.04.2011, §. 250, [ 14 ] în carede fapt se constată neândeplinirea obligațiilor pozitivece derivă din art. 2 CEDO, fiind criticată inter alia abordarea autorităților de a nu acorda acces la mterialele dosarului penala rudelor persoanelor decedate. În Hotărârile CtEDOc. Moldovei - Iorga (23.03.2010) [ 15 ] și Anușca (18.05.2010), [ 16 ] a constatat că victimanua fost implicată suficient în procesul de investigare. Astfel, organul de urmărire penală nu a recunoscut părinții defunctului vreun statut procesual. Fără acestaei nu aveau drepturi în cadrul procedurilor penale. În cauzele reclamanții nu au fost informați despre derularea urmăririi penale, iar în cauza Anușca, informarea despre încetarea urmăririi penalea fost făcută cu întârziere de o lună. Pe de altă parte, în cauza Iorga, plângerea împotriva ordonanței de clasarea urmăririi penalea fost examinată de către judecătorul de instrucție în lipsa reclamantului. Totuși în dispozitivul Hotărârii Curții Constituționale a Republicii Moldovanr. 31 din 29.11.2018 prin carese instituie reglementări provizoriide procedură penalî, nu sunt acordate garanții succesorilor proceduraliale persoanelor decedate în cadrul investigațiilor penale, (similare victimilor torturii) prin prisma respectării obligaților pozitivede maniera în careo face pentru victimile torturii. Curtea Europeană a Drepturilor Omuluia făcut distincție între victimele directe și victimele indirecte (a se vedea Centrul de Resurse Juridice în numelelui Valentin Câmpeanu c. României [MC], 17 iulie 2014, §§ 96-100). Persoanele carear putea avea calitateade victimă indirectă și, respectiv, carear puteafi admise într-un procesar puteafi, de exemplu: părinții, copiii, frații, surorile, bunicii, nepoții, legatarul universal fără legături de rudeniecu decedatul, partenerul necăsătorit sau partenerul de facto (a se vedea Centrul de Resurse Juridice în numelelui Valentin Câmpeanu c. României, § 97 și jurisprudența citată acolo). În această listă poatefi inclusă și soția victimei decedate (a se vedea Huseynovac. Azerbaidjanului, 13 aprilie 2017, § 113) [ 17 ]. Până la modificareaart. 81 CPP de către Parlament, CC a instituito soluție provizorie, potrivit căreia soțul sau soția va puteafi recunoscut în calitatede succesor procedural în procesul penalal părții vătămate sau al părții civile [ 18 ]. Concluzii și recomandări Considerăm că nu există raționamente carear fi justificatede standardele anchetei eficientece derivă din jurisprudența CtEDO, carear permitea ‚,discrimina procesual” la nivelul legislației naționale succesorii proceduraliai persoanelor decedate, în raport cu victimele torturii. Succesorii proceduraliai persoanelor decedate trebuie să beneficiezede aceleași garanții procesualepe carele-a reiterat atât CtEDO, cât și CC în virtutea obligațiilor pozitivece rezultă din art. art. 2, 3 CEDO, dar au fost instituitedeCC numai pentru victimele torturii. Având în vedere că CPP face distincție între victimă și parte vătămată, ar trebui în opinia noastră să fie completatart. 81 CPP, încât să reglementeze și intervenția succesorului proceduralal victimei, analogic prevederilor ce reglementează reprezentarea victimei în art. 79 și 80 CPP. Astfel, în practicade urmărire penală nu ar mai apărea problemede interpretare și aplicarea normelor de procedură privitor la drepturile succesorului proceduralal persoanei decedatedea depune cereri, să conteste ordonanța de refuzal începerii urmăririi penale, precum și să exercite alte drepturi.
Referințe: 1. Hotărârile. CtEDO: Khachukayev c. Rusiadin 23.04. 2009, (§.136), disponibilă: http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-92369; (accesat: 17.08.2021) Khasuyevac. Rusiadin 11.08.2009, (§.126), disponibilă: http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-157574; (accesat: 17.08.2021) Dzhabrailovy c. Rusia, din 20.05.2010, (§.84), disponibilă: http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-157591; (accesat: 17.07.2021) Akhmatkhanovy c. Rusia, din 22.07.2010, (§.132), disponibilă: http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-157595. (accesat: 17.08.2021) 2. Hotărârea CtEDO Forum Maritimes.a. c. Romanieidin 04.10.2007, (§. 131, 137), disponibilă: http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-123075 (accesat: 25.03.2021) 3. Disponibilă - http://agent.gov.md/wp-content/uploads/2021/03/D.-v.-MDA-ROM.pdf (accesat: 17.07.2021) 4. HCC nr. 31 din 29.11.2018 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederidin Codul penal și din Codul de procedură penală (accesul părții vătămate și al reprezentantului acesteiala materialele urmăririi penale) (pct.49, 59, 72). 5. Disponibilă - http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-68571 (accesat: 18.08.2021) 6. Disponibilă - http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-61521 (accesat: 18.08.2021) 7. Disponibilă - http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-108423 (accesat: 18.06.2021) 8. Disponibilă - http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-110904 ( accesat: 18.06.2021) 9. Disponibilă - http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-154152 (accesat: 18.06.2021) 10. Disponibilă - http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-202526 (accesat: 18.07.2021) 11. Disponibilă - http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-72700 (accesat: 18.07.2021) 12. Disponibilă - http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-194824 (accesat: 18.02.2021) 13. Disponibilă - http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-153801 (accesat: 18.02.2021) 14. Disponibilă - http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-172661 (accesat: 18.08.2021) 15. Disponibilă - http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-104636 (accesat: 18.07.2021) 16. Disponibilă - http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-97883 (accesat: 19.08.2021) 17. Disponibilă - http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-98517 (accesat: 19.08.2021) 18. HCC nr. 12 din 06.04.2021 privind excepția de neconstituționalitate a articolelor 77, 81 și 315 din Codul de procedură penală (omisiunea includerii soțului ca succesoral părții vătămate sau al părții civile) (pct.48, 93).