6 LEGEA ȘI VIAȚA
mai-iunie 2021
J u r i s pru d e n ță
CZU 343.131:341.231.14 DOI 10.5281/zenodo.4835776
ANALIZA JURISPRUDENȚEI PRIVIND AUDIEREA MARTORILOR LA JUDECAREA CAUZELOR PENALE ÎN CONTEXTUL RESPECTĂRII DREPTULUI LA UN PROCES ECHITABIL
Tudor OSOIANU, doctor în drept, profesor universitar
Curtea Europeană a Drepturilor Omului constată că, dacă instanțele naționale nu oferă niciun motiv pentru respingerea ce rerii de audiere a martorilor, drepturile la apărare suntt restricționate, astfel încât reclamantului nu are parte de un proces echitabil. Legislația națională nu obligă instanțele să-și motiveze declarațiile cu privire la posibilitatea de a asista la audierea și au dierea martorilor. Practica judiciară ne oferă câteva exemple atunci când instanțele naționale examinează cererile de audiere a martorilor și emit hotărâri separate prin aplicarea directă a dispozițiilor tratatelor internaționale privind drepturile omului și libertățile funda mentale la care Republica Moldova este parte. Cuvinte-cheie: Curtea Europeană a Drepturilor Omului, martorii, instanțele naționale, pentru a-și motiva declarațiile.
ANALYSIS OF THE JURISDICTION REGARDING THE HEARING OF WITNESSES AT TRIAL CRIMINAL CASES IN THE CONTEXT OF RESPECT FOR THE RIGHT TO A FAIR TRIAL
Tudor OSOIANU, PhD, university professor
The European Court of Human Rights notes that if the national courts do not give any reason to reject the request for hearing witnesses, the rights of defense have been restricted so that the applicant has not been granted a fair trial. National law does not oblige courts to motivate their pronouncements on the opportunity of witnessing and hearing witnesses. Judicial practice gives us few examples when the national courts examine the requests for hearing witnesses and issue sepa rate judgments by directly applying the provisions of the international treaties on human rights and fundamental freedoms to which the Republic of Moldova is a party. Keywords: the European Court of Human Rights, the witnesses, the national courts, to motivate their pronouncements.
Introducere. Un ajutor esențial în soluți toriii sunt audiați atât la faza urmăririi penale, cât onarea cauzelor penale îl pot acorda declarațiile și de către instanța de judecatăă. martorului despre evenimentele care au anticipat, „Temeiul juridic de ascultare a persoanei în au demarat concomitent cu infracțiunea sau care calitate de martor este chemarea lui în fața organe au urmat după săvârșirea ei. Declarațiile marto lor de urmărire penală. Pentru ca persoana să fie rilor reprezintă unul dintre cele mai răspândite citată în calitate de martor trebuie sa fie întrunite mijloace de probă în procesul penal. La momentul cumulativ următoarele condiții: actual, practic, nu sunt întâlnite dosare penale în – existența unui proces penal în curs de cadrul cărora nu ar fi audiați martori. desfășurare; În conformitate cu legislația națională mar – existența unei persoane fizice, care are
LEGEA ȘI VIAȚA 7
cunoștință despre fapte și împrejurări menite să sunt enunțate mai multe principii care susțin contribuie la aflarea adevărului în procesul penal; dreptul la un proces echitabil. În accepțiunea – existența unor date despre persoanele ce Curții, „egalitatea armelor” constituie principiul posedă informații care prezintă interes pentru o fundamental al procesului echitabil, care impli cauză penală; că obligația de a oferi fiecărei părți o posibilitate – această persoană este capabilă să facă de rezonabilă de a-și prezenta cauza, în condițiile în clarații veridice despre informația ce o posedă” [11, care nu o plasează într-o situație net dezavantajoa p.52]. să în raport cu partea adversă. Dispozițiile art.389 alin.(2) CPP nu admit Art.6 paragr. 3 lit. d) CEDO precum și art. ca sentința de condamnare să fie bazată în mod 66 alin. (2) pct. 17 CPP RM acordă dreptul incul exclusiv ori în principal pe declarațiile martorilor patului: să solicite audierea martorilor acuzării și depuse în timpul urmăririi penale și citite în instan să obțină citarea și audierea martorilor apărării în ța de judecată în absența lor. Am putea spune că aceleași condiții ca și martorii acuzării. declarațiile martorului în instanța de judecată au Subliniem că similar altor drepturi din sfera „preponderență” în raport cu cele date în cadrul art. 6 paragr. 3 lit. d) CEDO - dreptul de a audia urmăririi penale. Atât legislația procesuală, cât și martorii constituie un aspect particular al dreptu jurisprudența CtEDO confirmă acest fapt. „Superi lui la un proces echitabil, și este deseori analizat oritatea” declarațiilor făcute în fața unei instanțe în împreună cu art. 6 paragr. 1 CEDO. raport cu cele din cadrul urmăririi penale se „dato CtEDO constată, în primul rând, că cerin rează” faptului că în instanța de judecată sunt asigu țele paragr. 3 lit. d) din art. 6 din Convenție re rate drepturile și posibilitățile egale în administra prezintă aspecte speciale ale dreptului la un proces rea probelor propuse de acuzare și apărare. În acest echitabil, garantat de par. 1, și prin urmare, Curtea caz, instanța de judecată urmărește permanent „ca a analizat de regulă pretențiile privind dreptul de părțile să lupte cu aceeași armă”. audiere a martorilor, din perspectiva acestor două În practica judiciară există cazuri când mar texte combinate. [42, paragr. 67] torii nu se prezintă la ședințe de judecată din diferi În cauza Pello c. Estoniei (paragr. 24), Cur te motive obiective sau subiective. Acest fapt pune tea observă de la început că, întrucât garanțiile de în dificultate de mai multe ori părțile în proces, mai la art. 6 alin. (3) litera (d) sunt aspecte specifice ale cu seamă partea acuzării, atât din perespectiva fun dreptului la un proces echitabil prevăzut la alin. damentării poziției în proces, cât și din punctul de (1) din prezentul articol, și va examina plânge vedere al asigurării egalității armelor. rea privind lipsa posibilității de a examina cei doi Metode și materiale aplicate. La elaborarea martori în litigiu în temeiul celor două dispoziții acestui articol a fost folosit materialul doctrinar- luate împreună (a se vedea Meftah și alții îm teoretic și normativ privitor la audierea martorilor potriva Franței [CG), nr. 32911/96, 35237/97 și de către instanțele de judecată în procesul penal. 34595/97, § 40, CEDO 2002-VII). [35]. De asemenea, cercetarea respectivului subiect a În cauza Štefančič c. Sloveniei, CtEDO a con fost posibilă prin aplicarea mai multor metode de chis că drepturile garantate de art. 6 § 3 lit. d) repre investigare științifică specifice teoriei și doctrinei zintă aspecte speciale ale dreptului consacrat de art. procesual-penale: metoda logică, metoda analizei 6 § 1, care urmează a fi evaluat ori de câte ori se ana comparative, analiza sistemică, metoda studiu lizează echitatea unei proceduri penale. Curtea rei lui de caz etc. Totodată, a fost expusă și analizată terează că garanțiile de la articolul 6 alin. (3) litera Jurisprudența CtEDO, a Curții Constituționale, (d) sunt aspecte specifice ale dreptului la o audiere precum și a instanțelor naționale, fiind sintetizate echitabilă prevăzută la alin. (1) din respectivul arti principile cu caracter diriguitor. col, care trebuie luate în considerare la orice evalu Scopul cercetării. Examinarea și analiza ca are a corectitudinii procedurilor. În plus, principala drului normativ intern și a jurisprudenței CtEDO preocupare a Curții în temeiul articolului 6 § 1 este privind respectarea − Dreptul de audiere a marto de a evalua echitatea procesului în ansamblu (a se rilor în contextul respectării dreptului la un proces vedea Taxquet v. Belgia [CG), nr. 926/05, § 84, 16 echitabil. noiembrie 2010). [44, paragr. 36] Rezultate obținute și discuții. Dreptul de Mai mult, din jurisprudența Curții rezultă audiere a martorilor – una din garanțiile funda că, în primul rând, neprezentarea unui martor în mentale ale procesului echitabil. În art. 6 CEDO ședință trebuie să fie justificată de un motiv înte
8 LEGEA ȘI VIAȚA
mai-iunie 2021
meiat și, în al doilea rând, că atunci când o con tea notează că având în vedere faptul că nici recla damnare se bazează în mod exclusiv sau determi mantul și nici reprezentantul său nu au avut posi nant pe depozițiile unei persoane căreia acuzatul bilitate să audieze martorii acuzării și că niciunul nu i-a putut adresa întrebări sau nu a putut solicita dintre martorii apărării n-au fost examinați vreo să-i fie adresate întrebări nici în faza derulării an dată de către instanțele de judecată, Curtea con chetei, nici în faza examinării judiciare, dreptul la stată că dreptul de apărare al reclamantului a fost apărare este limitat într-o măsură incompatibilă limitat într-o măsură incompatibilă cu garanțiile cu garanțiile prevăzute de art. 6 (a se vedea Hot. prevăzute de art. 6 paragr. 1 și 3 (d) din Convenție Al-Khawaja și Tahery c. Regatului Unit, din 15. (paragr. 34-36) [45]. 12. 2011 [MC], paragr. 119, [17] și în mod rede Raportul dintre motivarea cererii de audi finit în Schatschaschwili c. Germaniei, din 15. 12. ere a martorilor și motivarea respingerii probei 2015 [MC], paragr. 107 și 118 [43]). cu martori în jurisprudența CtEDO. În același timp, în jurisprudența sa, atât Co Nu este suficient ca un inculpat să se plângă misia, cât și Curtea Europeană au stabilit că revi că nu i s-a permis să interogheze anumiți martori. ne, în primul rând, jurisdicțiilor naționale să apre În plus, el trebuie să-și sprijine cererea explicând cieze elementele de probă pe care le administrează de ce este important ca martorii în cauză să fie într-un proces și pertinența celor pe care acuzatul audiați și dovezile lor trebuie să fie necesare pen ar vrea să le mai producă, în special cu privire la tru stabilirea adevărului (Hot. CtEDO Perna c. numărul de martori propuși de el [3, pct.28]. Italiei [MC], din 06. 05.2003, paragr. 29) [36]. Prin urmare, deși în mod normal este de În cazul în care inculpatul a formulat o ce competența instanțelor naționale să decidă dacă rere de audiere a martorilor suficient de motivată, este necesar sau recomandabil să apeleze la un mar relevantă prin prisma obiectului acuzației și fără tor, pot exista circumstanțe excepționale care ar îndoială susceptibilă să susțină poziția apărării sau putea determina CtEDO să concluzioneze că neau chiar să determine achitarea acestuia, autoritățile dierea unei persoane ca martor a fost incompatibilă naționale nu pot să o respingă decât pentru motive cu articolul 6 (a se vedea: Popov c. Rusiei, Hot. din pertinente (Hot. CtEDO Topić c. Croației, din 10. 13. 07. 2006, paragr. 179; [39 ] Hot. Destrehem c. 10. 2013, paragr. 42; [46] Polyakov c. Rusiei, din Franței, din 18. 05. 2004, (paragr.41) [25] și Bric 29. 01. 2009, paragr. 34, 35) [38]. mont c. Belgiei, din 07. 07. 1989, paragr. 89) [22]. În cauza Murtazaliyeva c. Rusiei [MC], În speța recentă Mitkus c. Letoniei, forul Hot. din 18. 12. 2018, paragr. 158, [33] CtEDO de la Strasbourg a specificat cu titlu de principiu Europeană a stabilit că cererea de a examina un general aplicabil drepturilor acuzatului, că în con martor trebuie să fie motivată în mod suficient, formitate cu art. 6 § 3 lit. d), acesta beneficiază îna iar declarațiile trebuie să fie pertinente pentru inte de condamnare de dreptul de a lua cunoștință obiectul acuzației, pentru „stabilirea adevărului” de totalitatea probelor existente împotriva sa în sau pentru „posibilitatea sa de a influența soluția cadrul unei ședințe publice în prezența lui, pentru unui process” ori „de a consolida în mod obiectiv a-i permite valorificarea dreptului la contra agru poziția apărării sau a acuzării”. mentare [50, p.46]. În opinia Curții, având în vedere natura și În cauza Asimionese c. Moldovei, Hot. CtE conținutul cererii formulate de apărare, instanța DO din 07.01.2020 (paragr. 20, 27), Curtea notează de judecată a fost obligată să motiveze decizia de că instanța de apel a recunoscut reclamantul vino respingere a acesteia, în conformitate cu obligația vat, printre altele, în baza declarațiilor făcute de generală de a efectua o examinare corespunzătoa peste douăzeci de martori. Din decizia instanței și re a argumentelor și dovezile aduse de părți și pen observațiile Guvernului rezultă că instanța de apel tru a da o hotărâre motivată în mod adecvat (Hot: a considerat că interpretarea dată acelor declarații Ilgar Mammadov c Azerbaidjanului (nr. 2) [CG], de către prima instanță fusese eronată și ea le-a ofe din 16.11.2017, paragr. 207 și paragr. 217) [26]. rit o nouă interpretare. Pentru a ajunge la această În cauza Mehdiyev c. Azerbaidjanului, Hot concluzie, Curtea de Apel a decis să se bazeze pe CtEDO din 31.10.2019, (paragr. 41) reclamantul declarațiile scrise ale martorilor, fără a audia mar a susținut în fața Curții încălcarea dreptului de a torii în persoană și fără a oferi reclamantului opor obține prezența unui martor al apărării, în contex tunitatea de a le pune întrebări [18]. tul în care cererea sa a fost respinsă de către pri În Hot. Taal c. Estonia din 22.10.2005, Cur ma instanță printr-o încheiere care a fost inclusă
LEGEA ȘI VIAȚA 9
în procesul-verbal al ședinței de judecată, fără a se zbicki c. Polonia, paragr. 45 [48]; Vidal c. Belgiei, indica motivele respingerii. Curtea Europeană a paragr. 34 [47]). menționat, în această privință, că având în vedere În cauza Vidal c. Belgiei (Hot. din 22.04.1992, natura și conținutul cererii depuse de partea apă paragr. 35) CtEDO a constatat că Curtea de Apel rării, instanța de judecată era obligată să-și moti nu a oferit nici un motiv de respingere a cererii de veze decizia prin care a respins-o, în conformitate audiere a unor martori. Prin urmare, dreptul la cu obligația sa generală de a efectua o examinare apărare au fost restricționate într-o asemenea mă adecvată a observațiilor, a argumentelor și a pro sură, în speță, că reclamantul nu a avut un proces belor prezentate de către părți, și era obligată să echitabil. În consecință, a existat o încălcare a arti pronunțe o decizie motivată în mod adecvat. Toto colului 6 [47]. dată, având în vedere faptul că instanțele superioa O încălcare clară a principiului egalității re nu au remediat deficiența admisă de către prima armelor o reprezintă situația în care instanța instanță, Curtea Europeană a constatat că a fost națională a admis toate cererile formulate de către afectată corectitudinea generală a procedurii [31]. una dintre părți cu privire la audierea unor martori, CtEDO a constatat încălcarea dreptului la un respingând în același timp toate cererile celeilal proces echitabil în cazul în care instanțele au res te părți litigante. Cu acest prilej, Curtea reiterează pins cererile părții apărării cu privire la audierea obligația ce incumbă instanțelor de judecată de a unor martori fără a motiva soluția adoptată (Hot. motiva soluția de respingere a cererii de adminis CtEDO Popov c. Rusiei, din 13. 07. 2006, paragr. 35 trare a anumitor mijloace de probă, cu toate că se și 187-188; [39] Vidal c. Belgiei, din 22. 04. 1992, recunoaște o marjă largă de apreciere în alegerea paragr. 34; [47] Polyakov c. Rusiei, din 29. 01. 2009, argumentelor ce stau la baza ei. (Olujic c. Croației, paragr. 36 [38]; Mehdiyev c. Azerbaidjanului, din Hot. CtEDO din 05.02.2009, paragr. 82) [34]. 31. 10. 2019, paragr. 41) [31]), sau cu o motivare În cauza Plotnicova c. Moldovei, Hot. din insuficientă a soluției (Topić c. Croației, din 10. 15.05.2012, paragr. 46, Curtea reiterează faptul că 10. 2013, paragr. 47[46], în care tribunalul a res este în primul rând de competența instanțelor na pins cererea pentru că toate faptele relevante au fost ționale de a evalua pertinența și admisibilitatea de stabilite în mod suficient) sau pentru că eventuala clarațiilor martorilor. Cu toate acestea, neexami audiere a martorilor solicitați de partea apărării nu narea de către instanțele judecătorești naționale a ar avea niciun efect asupra rezultatului procedurii demersului reclamantei de a audia martorul O.G. (a se vedea: Hot. CtEDO Kuveydar c. Turciei, din ridică, în sine, o problemă gravă în temeiul artico 19. 12. 2017, paragr. 44-45) [27]. lului 6 CEDO, deoarece reclamanta a fost lipsită, În Hot. Diodor Neculai Vararu c. României de un mijloc important de apărare) [37]. din 03.12.2013, CtEDO a reținut, Având în vedere Curtea reiterează în cauza Wierzbicki c. că tribunalul avea deplina competență să exami Poloniei, Hot. din 18. 06. 2002, (paragr. 45) că neze faptele cauzei, să aprecieze probele și să stabi instanțele interne sunt cel mai bine plasate pentru lească vinovăția reclamantului, Curtea consideră a evalua relevanța probelor într-o cauză penală. că reclamantul ar fi trebuit să primească un răs În împrejurările din speță, Curtea este convinsă puns mai adecvat și suficient motivat la solicitările că instanțele naționale au examinat cererile re sale de administrare a probelor. Curtea consideră clamantului de a audia martorii citați și a ofe că dreptul la apărare al reclamantului a suferit, rit motive detaliate pentru respingerea acestora, astfel, o limitare incompatibilă cu cerințele unui motive care, în opinia Curții, nu au fost arbitrare proces echitabil și a constatat încălcarea art. 6 par. [s.a.]. Din aceste considerente, refuzul de a admi 1 din Convenție, coroborat cu art. 6 paragr. 3 lit. d) nistra probele propuse de reclamant nu constitu (paragr. 36-39, 48) [49]. ie o restricție disproporționată asupra capacității Cu toate că nu este funcția Curții Europe sale de a prezenta argumente în susținerea cauzei ne de a exprima o opinie cu privire la relevanța sale în cadrul procedurii [48]. probelor prezentate, totuși omisiunea de a justifi Obligația instanțelor naționale de a asigu ca refuzul de a examina sau de a cita ( traducere ra prezența martorilor acceptați de a fi audiați, mot-à-mot „a apela”) un martor poate constitui o privită prin prisma jurisprudenței CtEDO limitare a drepturilor de apărare, care este incom Curtea reamintește că par. 1 din art. 6, com patibil cu garanțiile unui proces echitabil. (Hot. binat cu paragr. 3 CEDO, obligă statele contrac CtEDO, Popov c.. Rusiei, paragr.188[39]; Wier tante să ia măsuri pozitive ce constau în special în
10 LEGEA ȘI VIAȚA
mai-iunie 2021
a-i permite acuzatului să interogheze sau să obțină tea de a-l audia pe A.B. prin videoconferință. Prin interogarea martorilor acuzării (Barberà, Messe urmare, Curtea nu a fost convinsă că autoritățile gué și Jabardo c. Spaniei, Hot. CtEDO din 06.12. naționale au întreprins toate eforturile rezonabile 1988, pct. 78) [20]. pentru a asigura prezența martorului A.B. la pro În Cauza Bacanu și S.C.”R” S.A. c. Români cesul de judecată [32]. ei (Hot. din 03.03 2009), Curtea a constatat încăl Codul de procedură penală al Republi carea art. 6 alin. 1 și alin. 3 lit. d) din Convenție, cii Moldova nu reglementeză procedura audierii apreciind că dreptul la apărare a suferit asemenea martorilor care s-ar afla peste hotarele țării noas limitări încât reclamanții nu au avut parte de un tre prin videoconferință în cauzele penale care proces echitabil. Curtea a constatat că reclamanții sunt pe rol în instanțele naționale. nu au putut în niciun stadiu al procedurii să inte Procedura audierii prin teleconferință este rogheze sau să obțină interogarea unuia sau mai stipulată în art. 28 al Legii nr. 371 din 01.12.2006, multor martori, iar instanțele naționale au respins cu privire la asistența juridică internațională în ma cererile în probațiune cu argumente lapidare și terie penală, dar dispozițiile respective vizează audi stereotipe [19]. erea în calitate de martori de către organele de ur În Hot. CEDO Diodor Neculai Vararu c. mărire penală ori instanțele judecătorești ale unui României, din 03.12.2013), Curtea reamintește că stat strain a persoanelor ce se află pe teritoriul RM. imposibilitatea localizării unui martor poate con Ar fi oportun în acest context de a com stitui, în anumite condiții, un fapt justificativ care pleta CPP RM cu prevederi privind audierea prin autorizează admiterea depozițiilor sale în proces, videoconferință a martorilor care se află peste ho chiar dacă apărarea nu a putut să îl interogheze în tare în cadrul judecării cauzelor penale de către niciun stadiu al procedurii (Rachdad vs. Franta, instanțele naționale prin intermediul procedurii nr. 71846/01, §. 24, hot. din 13.11. 2003; Zentar de asistență juridică internațională. vs. Franta, nr. 17902/02, §.§. 26, 13.04. 2006). Cu Importanța audierii directă a martorilor toate acestea, sesizat cu apelul reclamantului, care in personam solicita în mod expres audierea părții vătămate și În baza principiului contradictorialității în a celorlalți martori, tribunalul nu a inițiat niciun procesul penal, principiu unanim recunoscut, și demers în vederea ascultării acestor persoane, s-a jurisprudența CtEDO, sarcina probațiunii în ședin limitat să observe că prima instanță nu a reușit țele de judecată în prima instanță și în instanța de să localizeze martorii respectivi [49]. apel îi revine acuzatorului de stat în virtutea funcției După ce instanțele interne au acceptat, cel lui procesuale (art.26 alin. (3), 51, 53, 320 CPP). puțin în principiu, că examinarea unui martor pen După o hotărâre de achitare pronunțată de tru apărare a fost relevantă, acestea au obligația de prima instanță, acuzatorul de stat este obligat în in a lua măsuri „eficiente” pentru a asigura prezența stanța de apel să solicite o nouă audiere atât a incul martorului în cadrul ședinței prin: cel mai puțin, patului, cât și a martorilor acuzării, declarațiile că emiterea unei citații (a se vedea: Hot. Polufakin și rora sunt probe în acuzare, în măsură să întemeieze Chernyshev c. Rusiei, paragr. 207) [51] sau prin într-un mod substanțial condamnarea inculpatului. ordonarea poliției de a obliga un martor să se pre Nerespectarea jurisprudenței CtEDO și în zinte în instanță (a se vedea: Hot. Pello c Estoniei, călcarea prevederilor art.24 și art. 26 CPP, care din 12.04.2007 paragr. 34). [35] obligă acuzatorul de stat, după o hotărâre de achi În Hotărârea CtEDO Mititelu și Antonovici tare pronunțată de prima instanță, să solicite audi c. Moldovei, din 02.07.2019, (paragr. 20), Curtea erea inculpatului în instanța de apel și să prezinte a subliniat că autoritățile Republicii Moldova au în ședința de judecată probe în susținerea acuzării încercat să-l citeze o dată pe A.B., însă au renunțat înaintate, urmează să fie apreciată ca nesusținere a la tentativele lor după ce A.B. nu s-ar fi conformat acuzării în privința inculpatului în cadrul exami citației. Deși A.B. a recunoscut în fața autorităților nării apelului declarat împotriva sentinței de achi din Germania că ajutase reclamanții să transporte tare. În atare situație apelul procurorului urmează corpul victimei, autoritățile Republicii Moldova nu să fie respins ca nefondat. au examinat posibilitatea de a-l pune sub învinu La fel, instanța de recurs constată că, oda ire pentru complicitate la omor și să solicite extră tă cu depunerea cererii de apel, procurorul nu a darea lui de către autoritățile germane. De aseme prezentat instanței de judecată probe noi sau nea, acestea nu au luat în considerare posibilita circumstanțe de fapt, ce nu au fost cunoscute pri
LEGEA ȘI VIAȚA 11
mei instanțe și care puteau permite instanței de apel tă a martorilor și că Curtea de Apel avea obligația de a concluziona o altă stare de fapt și de drept asu de a lua măsuri pozitive în acest sens, chiar dacă pra modalității de executare a pedepsei inculpaților, reclamantul nu a făcut această solicitare (a se fiind în esență eronat expusă doar poziția cu privire vedea: Botten c . Norvegiei, hot. din 19 februarie la achitarea inculpatului. Este de menționat faptul 1996 (§ 53); Dan c. Moldovei, hot. 5 iulie 2011, că, în urma examinării cauzei, Curtea de apel a (§ 26); Serrano Contreras c. Spaniei, hot. din 20 admis pronunțarea unei hotărâri de condamnare martie 2012(§ 40); și Flueraș c. României, hot. din a persoanelor neverificând legalitatea și temeinicia 09 aprilie 2013 (§ 60))și Mischie c României, 16 hotărârii atacate în baza probelor examinate de septembrie 2014 § 39). prima instanță, conform materialelor din cauza pe Judecând apelul declarat împotriva sentin nală, și fără a administra probe noi, întemeindu-și ței de achitare, instanța de apel nu este în drept să nejustificat concluziile de condamnare în lipsa unor pronunțe o hotărâre de condamnare fără audierea noi mărturii acuzatorii, care a-r întemeia în mod învinuitului prezent, precum și a martorilor acuză substanțial condamnarea inculpaților [1]. rii solicitați de părți. Instanța de apel, rejudecând Curtea reiterează faptul că Articolul 6 § 3 cauza dată, a motivat soluția sa fără audierea in (d) consacră principiul potrivit căruia, înainte de culpatului Feraru Grigore și cercetarea suplimen a fi condamnat, probele împotriva inculpatului tară a probelor pe care se bazează instanța de apel trebuie să-i fie prezentate acestuia, în cadrul unui în decizie, ce denotă faptul că instanța de apel a proces public, în vederea dezbaterii lor în contra pronunțat o soluție care conține o eroare de drept, dictoriu. Excepții de la acest principiu sunt posi deoarece o motivare a soluției trebuie să rezulte și bile, însă ele nu trebuie să încalce dreptul la apă dintr-o administrare legală a probelor, după regu rare, care, de regulă, impune ca acuzatul să aibă o lile pentru judecarea în primă instanță… Curtea posibilitate reală și adecvată să audieze martorul Europeană subliniază că, atunci când o instanță care depune declarații împotriva sa, pentru a avea de recurs este sesizată să soluționeze o cauză în posibilitate să le conteste, fie în momentul în care fapt și în drept și să examineze, în ansamblu, ches martorul face declarația sau la o etapă ulterioară a tiunea vinovăției sau a nevinovăției, aceasta nu procedurii (Lucà c. Italiei, paragr. 39-40) [28]. poate, pentru motive de echitate a procedurii, să Dacă instanța sesizată este învestită de a decidă asupra acestor chestiuni fără ascultarea examina cazul cu privire la fapte și lege și de a efec directă a declarațiilor date în persoană fie de acu tua evaluarea completă a chestiunii vinovăției sau zatul care susține că nu a comis actul de care este nevinovăției reclamantului, în acest caz instanța învinuit (a se vedea, Ekbatani împotriva Suediei, de judecată sesizată nu poate să stabilească, dacă 26 mai 1988, pct. 32, seria A, nr. 134; Constanti un proces este sau nu echitabil fără o evaluare di nescu împotriva României, nr. 28.871/95, pct. 55, rectă a probelor (a se vedea hot. CtEDO Constan CEDO 2000-VIII; Dondarini împotriva San Ma tinescu c. Romaniei (paragr. 55) [23], Popovici c. rino, nr. 50.545/99, pct. 27, 6 iulie 2004; și Igual Moldovei, (paragr. 68) [40], și Marcos Barrios c. Coli împotriva Spaniei, nr. 37.496/04, pct. 27, 10 Spaniei (paragr. 32) [30]. martie 2009), fie de martorii care au dat declarații Instanța de apel nu este în drept să pronun în timpul procedurii (Găitănaru, pct. 35 și Hogea țe o hotărîre de condamnare, bazându-se exclusiv împotriva României, nr. 31.912/04, pct. 54, 29 oc pe lucrările primei instanțe, care conțin declarați tombrie 2013; Moinescu împotriva României din ile martorilor și ale inculpatului din același dosar, 15.09.2015) [9]. în temeiul cărora a fost achitat de prima instanță. Martorii acuzării se audiază din nou în ca Instanța de apel urmează să procedeze la o nouă zul în care declarațiile lor constituie o mărturie audiere atât a inculpatului, cât și a anumitor mar acuzatorie, susceptibilă să întemeieze într-un mod tori ai acuzării solicitați de părți (Hot. CtEDO substanțial condamnarea inculpatului. Popovici c. Moldovei din 27.11.2007, (paragr. 72) Ținând cont de dispozițiile art.6 din Con [40], Manoli c. Moldovei din 28 02.2017, (paragr. venția pentru apărarea drepturilor omului și a 24-33) [29] și Dănila c. României din 08.03.2007, libertăților fundamentale, așa cum acestea au (paragr. 62-63) [24]). fost interpretate și aplicate, cât și de prevederile
În Hotărârea Lazu c. Moldovei din 05 iulie art.415 alin. (21) CPP, după o hotărâre de achitare
2016 (paragr. 42) [15], CtEDO notează că cerințele pronunțată de prima instanță, instanța de apel nu unui proces echitabil au necesitat audierea repeta poate dispune condamnarea persoanei fără audi
12 LEGEA ȘI VIAȚA
mai-iunie 2021
erea acesteia în ședința de judecată a instanței de bilitatea pe care o are inculpatul de a fi confrun apel. Instanța de apel a conchis și că vinovăția lui tat cu martorii în prezența judecătorului care se G.C. rezultă și din declarațiile martorilor C.D. și pronunță, în cele din urmă, asupra cauzei. Prin R.A. făcute în instanța de fond, însă martorii nu cipiul nemijlocirii reprezintă o garanție importan au fost citați și audiați din nou, așa cum prescriu tă în procesul penal în cadrul căruia observațiile prevederile art. 415 alin. (21) CPP [1]. făcute de instanță cu privire la comportamentul În cazuri similare celor disputate și în prezen și credibilitatea unui martor pot avea consecințe ta speță, Colegiul penal lărgit atrage atenția că CtE importante pentru inculpat. De asemenea, Curtea DO în repetate rânduri a statuat că drepturile apă Europeană a reținut că, potrivit principiului ne rării au fost „sensibil reduse” din cauza că persoana mijlocirii, într-un proces penal hotărârea trebuie a fost condamnată doar pe baza mărturiilor pe care luată de judecătorii care au fost prezenți la proce alte instanțe le-au considerat insuficiente, fără a dură și la procesul de administrare a probelor [14]. audia din nou partea vătămată și pe toți martorii, Curtea consideră (Hot CtEDO Beraru c. aceleași motive au stat și la baza constatării despre României, 18. 03. 2014, paragr. 64.) că un aspect încălcarea dreptului la apărare (cauza CtEDO din important al unui proces penal echitabil este posi 8 noiembrie 2016 (cererea xxxxx.468/10) în cauza bilitatea pe care o are inculpatul de a fi confruntat Gutău împotriva României) [10]. cu martorii în prezenta judecătorului care, în cele Curtea consideră că cei care au responsa din urmă, se pronunță asupra cauzei. Principiul bilitatea de a decide cu privire la vinovăția sau nemijlocirii este o garanție importantă în procesul nevinovăția unui acuzat ar trebui, în principiu, penal în cadrul căruia observațiile făcute de instanță să fie în măsură să audieze victimele, învinuitul cu privire la comportamentul și credibilitatea unui și martorii în persoană și să evalueze credibilita martor pot avea consecințe importante pentru in tea acestora. Evaluarea credibilității este o sarcină culpat. Prin urmare, o modificare adusă compu complexă care nu poate fi îndeplinită, de obicei, nu nerii instanței de judecată ulterior audierii unui mai prin audierea unei înregistrări a declarațiilor, martor important ar trebui să determine în mod chiar și mai mult decât atât, atunci când doar unele normal o nouă audiere a martorului respectiv (a se dintre declarații sunt luate în considerare [29]. vedea P.K. c. Finlandei (dec.), 09.07.2002) [12]. Tot astfel, în cauza Cutean c. României, Având în vedere ceea ce era important pen Curtea de la Strasbourg a reținut că principiul ne tru reclamant, Curtea nu este convinsă (în Hot. mijlocirii este o garanție importantă în procedura CtEDO Manoli c. Moldovei, din 28.02.2017, pa penală în care observațiile instanței de judecată ragr. 32) că chestiunile asupra cărora Curtea de asupra conduitei și credibilității unui martor pot Apel trebuia să se pronunță, atunci când l-a con avea consecințe importante pentru acuzat. (...) damnat pe reclamant − și, astfel, anulând hotărâ având în vedere mizele mari ale procedurii penale, rea de achitare a acestuia de către prima instanță considerațiile mai sus-menționate se aplică și în – ar putea fi examinate în mod corespunzător, ca o ceea ce privește audierea directă a acuzatului în chestiune de proces echitabil, fără directă aprecie suși de către judecătorul care pronunță hotărârea re a probelor. Curtea consideră că cei care au res în cauză. Curtea reamintește că, în conformitate ponsabilitatea de a decide cu privire la vinovăția cu principiul nemijlocirii, într-o cauză penală ho sau nevinovăția unui acuzat ar trebui, în principiu, tărârea ar trebui pronunțată de judecătorii care să fie în măsură să audieze victimele, învinuitul și au fost prezenți pe tot parcursul procedurii și ad martorii în persoană și să evalueze credibilitatea ministrării probelor. (...) Curtea consideră că dis acestora (a se vedea, a contrario, Kashlev c. Es ponibilitatea transcrierilor declarațiilor nu poate toniei, nr. 22574/08, §§ 48-50, 26 aprilie 2016). compensa atingerea adusă principiului nemijlo Evaluarea credibilității este o sarcină complexă cirii administrării probelor (Cutean c. României, care nu poate fi îndeplinită, de obicei, numai prin paragr. 60-73) [13]. audierea unei înregistrări a declarațiilor, chiar și Astfel, în Škaro c. Croației (Hot. din 06. 12. mai mult decât atât, atunci când doar unele dintre 2016, paragr. 23 și 24), CtEDO a scos în evidență declarații sunt luate în considerare. Desigur, exis anumite principii care trebuie respectate în ma tă cazuri când este imposibilă audierea personală teria schimbării completelor de judecată. În acest a unor participanți la proces, de exemplu, dacă el sens, Curtea Europeană a menționat că un aspect sau ea a decedat, sau în scopul de a proteja dreptul important al unui proces penal echitabil este posi martorului de a nu se incrimina pe sine însuși (a
LEGEA ȘI VIAȚA 13
se vedea: Craxi c. Italiei (nr.1), nr. 34896/97, § 86, în instanță de judecată a declarațiilor de urmărire 5 decembrie 2002, și Dan c. Moldovei, nr. 8999/07, penală a martorului absent la ședință. § 33, 5 iulie 2011). Cu toate acestea, nu este vorba Din materialele cauzei, rezultă că marto de o situație similară celei din prezenta cauză [29]. rul R.D. nu a fost prezent la nici o ședință de jude Unele spețe din jurisprudența națională în cată, iar procurorul a înaintat un demers instanței materia omisiunii de audiere a martorilor de că de fond, prin care a solicitat să fie date citirii decla tre instanța de judecată rațiile martorului R.D. Instanța de fond a respins Importanța asigurării forței probante acest demers pe motiv că nu a avut loc confruntarea a declarațiilor date în faza urmăririi penale de o potrivit ordinii prevăzute la art.109-110 CPP (f.d. manieră care păstra viabilitatea acestora și în fața 38-39. vol.II). În sentința de condamnare, au fost instanței de judecată. În special realizarea con reținute drept probe declarațiile martorului R.D. fruntării este importantă pentru a nu „pierde” consemnate în procesul-verbal de audiere a marto probe – declarațiile unor persoane care din diferi rului din 15.09.2012 (f.d.123, 123, vol.II). Instanța te motive nu vor putea participa la examinarea în de apel, fără a verifica proba nominalizată (f.d.226, fond a cauzei penale (vârsta înaintată, boala gravă, vol.II), a reținut procesul-verbal de audiere a mar decesul, plecarea peste hotare etc.). torului R.D. din 15.09.2012, care, în coroborare cu Instanța de fond a tras concluzia de vi alte probe, au contribuit la demonstrarea vinovăției novăție bazându-se în exclusivitate pe depozițiile inculpatului. În conformitate cu prevederile art.101 victimei A.P. și ale martorilor V.U. și A.C., depu alin.(4) CPP, instanța de judecată este obligată să se de aceștia în procesul urmăririi penale și citite pună la baza hotărârii sale numai acele probe la a în instanță. ...Din materialele dosarului rezultă căror cercetare au avut acces toate părțile în egală că A.C. se afla într-o mănăstire din Ucraina, iar măsură și să motiveze în hotărâre admisibilitatea V.U. și A.P. erau arestați în legătură cu tragerea sau inadmisibilitatea tuturor probelor adminis lor la răspundere penală. Dispunând de o astfel de trate. Prin urmare, instanța de apel în decizia sa informație, procurorii participanți la proces în pri a admis abateri de la regula imperativă enunțată ma instanță și în instanța de apel nu au insistat mai sus, punând la baza deciziei de condamnare o asupra verificării acestor fapte și asupra necesității probă care nu a fost cercetată de instanța de fond aducerii acestor persoane în ședință pentru a fi in și nici nu a fost verificată la judecarea cauzei în or terogate în calitate de victimă și martori în baza dine de apel, cu atât mai mult, nefiind formulată o prevederilor art.53 alin.(1) pct.1 CPP. Acestea fi expunere concretă privind admisibilitatea sau inad ind circumstanțele, decizia instanței de apel s-a misibilitatea acesteia [6]. considerat legală și întemeiată [7]. În cazul în care prezența martorului la În măsura posibilităților, organul de ur judecarea cauzei va fi imposibilă din motivul ple mărire penală trebuie să prevadă aceste situații și cării lui în străinătate sau din alte motive înteme să realizeze confruntarea sau audierea în fața ju iate, procurorul poate solicita în ordinea prevăzu decătorului de instrucție la etapa prejudiciară cu tă de art. 109 alin. (3) CPP RM. Audierea acestuia persoanele în privința cărora există temeiuri înte de către judecătorul de instrucție, cu asigurarea meiate de a presupune că nu vor putea fi aduse în posibilității bănuitului, învinuitului, apărătorului fața instanței de judecată. acestuia, părții vătămate și procurorului de a pune Nu mai puțin important pentru verifica întrebări martorului audiat. rea declarațiilor în acuzare este de a uza de preve Este indubitabil că prerogativa de a apre derile art.371 CPP, după care ar urma continuarea cia pertinența unei „oferte de probă”, inclusiv celei audierii martorului care a prezentat altă versiune făcute de martori, ia aparținut instanței de apel, a evenimentelor în vederea desconspirării motive care trebuia să argumenteze faptul necitării și ne lor cale l-au determinat să o facă. audierii nemijlocite a martorilor respectivi, confir Realizarea confruntării sau audierea mar mând prin aceasta echitatea procedurii de judeca torului în faza urmăpririi penale de către judecă rea a cauzei în apel [5]. torul de instrucție, atunci când există temeiurile În condițiile în care instanța de apel a pro legale, de asemenea ar putea în perespectiva judi cedat la o nouă interpretare a declarațiilor mar ciară a dosarului să ofere posibilitate de a întruni torilor pe care ea nu i-a audiat in personam, mai condiția prevăzută de art.371 alin. (1) pct.1 CPP mult ca atât declarațiile martorilor B.O., M.M., RM, pentru ca instanța să dea curs cererii de citire R.G., M.V., S.V., Ș.G., nici nu au fost date citirii în
14 LEGEA ȘI VIAȚA
mai-iunie 2021
ședința instanței de apel, rămâne de reținut că in de administrare a probei cu martori. culpatul V.N. pe episodul SRL „XXXXXX” și SRL O problemă distinctă privind audierea „XXXXXXt” a fost condamnat pe baza acelorași martorilor în judecată, reclamă conținutul art. mărturii care au fost suficiente instanței anterioa 342 CPP RM, în raport cu oprtunitatea motivării re pentru a se îndoi de acuzațiile aduse acestuia încheierilor, care trebuie să fie emise de instanța și pentru a motiva achitarea în privința lui, de de judecată, pentru a se pronunța asupra cereri săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. lor părților în process privind audierea martori (2) lit. c) Cod penal, episodul SRL „XXXX” și SRL lor. Motivarea acestor încheieri constituie una din „XXXXXt” [5]. garanțiile unui proces echitabil în conformitate cu Prin hotărârea din 02 iulie 2019, în cauza prevederile art.6 CEDO și jurisprudența CtEDO. Mititelu și Antonovici c. R. Moldova s-a consta Art. 6 pct.21 CPP RM, definește Încheierea tat încălcarea art. 6 §.1 din Convenție în privința – drept o hotărâre adoptată de către instanța de reclamanților. judecată până la darea sentinței sau deciziei. În procedura de revizuire (conform preve Practic același înțeles este atribuit de legisla derilor art. 464/1 CPP), CSJ a reiterat, Curtea Eu tor acestei noțiuni (încheierea) în ropeană a stabilit că declarațiile făcute de A.B. în –– art. 341 alin. (5) CPP RM - Toate celelalte fața autorităților germane au fost singurele dovezi hotărâri date de instanțe în cursul judecării cau în baza cărora reclamanții au fost găsiți vinovați zelor se numesc încheieri. În baza acestei norme și condamnați de către instanțele naționale. Restul înțelegem că încheierile constiuie o varietate a ho probelor la care a făcut referință Guvernul sunt do tărârilor penale ce pot fi pronunțate de instanțele vezi indirecte care nu puteau determina în mod di de judecată. rect condamnarea reclamanților. Totodată, Înalta –– art.342 alin. (1) CPP RM Toate chestiuni Curte a constatat că autoritățile naționale nu au le care apar în timpul judecării cauzei se soluțio întreprins toate eforturile rezonabile pentru a asi nează prin încheiere a instanței de judecată. gura prezența martorului A.B. la procesul de jude În art. 336 alin. (3) pct.7 CPP RM este in cată. Curtea de Apel și Curtea Supremă de Justiție dicat că au omis să examineze fiabilitatea declarațiilor lui (3) Procesul-verbal al ședinței de judecată A.B. Prin urmare, Curtea Europeană a ajuns la trebuie să cuprindă: concluzia că reclamanților le-a fost limitat drep … tul de a audia martorul A.B., declarațiile căruia 7) cererile și demersurile formulate de părți au jucat un rol decisiv în condamnarea lor. Prin și de ceilalți participanți la proces și încheierile urmare, reclamanții nu au avut parte de un proces date de instanță, fie consemnate în procesul-ver echitabil și a avut loc o încălcare a articolului 6 § bal, fie întocmite separat, cu mențiunea respectivă 1 din Convenție. Având în vedere că condamna în procesul-verbal; rea lui Antonovici Iulian și Mititelu Lilian în baza Din analiza conținutului art.342 CPP art. 88 pct. 1), 6), 7) Cod penal (red. 1961) a avut RM, cât și a prevederilor art.336 alin. (2) pct.7 loc cu încălcarea articolului 6 § 1 din Convenție, CPP RM rezultă că există 2 categorii de încheieri iar consecințele grave a încălcării nominalizate care pot fi emise pe parcursul judecării cauzei. continuă să se producă, dat fiind faptul că deci În art. 342 alin. (2) CPP RM sunt enumerate zia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de exhaustiv încheierile din prima categorie, ce sunt Justiție din 18 ianuarie 2011 și decizia Colegiului pronunțate pe parcursul judecării cauzei în forma penal al Curții de Apel Chișinău din 25 februarie unor documente aparte, fiind anexate la proce 2010 sunt afectate de erori de drept, dar care nu sul-vrbal al ședinței: încheierile privind măsurile pot fi corectate de către instanța de recurs, în speță preventive, privind măsurile de ocrotire și asigu se impune soluția admiterii cererii de revizuire, ratorii, privind soluționarea cererilor de recuzare; desființării hotărârilor contestate și dispunerii re precum și închieierile prin care instanța de jude judecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt cată se pronunță asupra declinării de competență, complet de judecată [4]. strămutarii cauzei, privind oportunitatea dispune rii expertizei, precum și încheierile interlocutorii. Încheierile pronunțate în procesul de jude Prevederile art. 342 alin. (3) CPP RM: Înche care a cauzelor penale. Reglementarea internă a ierile instanței asupra celorlalte chestiuni se includ materiei și motivarea încheierilor privind refuzul în procesul-verbal al ședinței de judecată, denotă
LEGEA ȘI VIAȚA 15
faptul că a doua categorie de încheieri, sunt orica aparte și se includ în procesul-verbal al ședinței de re altele (în afara celor expres indicate în alin. (2) judecată. De fapt, în procesul-verbal se consem din același articol) prin care instanța de judecată se nează în baza art.336 alin. (3) CPP RM soluția pronunță asupra altor probleme ridicate pe parcur adoptată referitor la citarea și audierea martorilor sul judecării cauzelor. Putem conchide astfel că în solicitați, după deliberare, fără retragerea în came cheierile pe baza cărora instanța de judecată admite ra de deliberare a completului de judecată. sau respinge proba cu martori se atribuie încheieri CC reține că, deși articolul 342 alin. (2) din lor prevăzute în art.342 alin. (3) CPP RM. Codul de procedură penală nu obligă instanțele de În baza celor expuse putem constata că judecată să pronunțe o încheiere separată în cazul deși definește noțiunea de încheiere și stabilește în care resping o cerere de audiere a unui martor al 2 categorii distincte de încheieri, CPP RM nu apărării, prevederile articolului 20 din Constituție stabilește ce ar trebui să fie inclus în conținutul unei nu le eliberează de obligația prezentării unor mo încheieri, așa cum bunăoară același Cod indică cu tive suficiente în această privință [2, pct.29]. ocazia emiterii altor hotărâri penale (de ex. art.393- De asemenea, în opinia CC RM, Refuzul ne 395 CPP RM stabilesc conținutul sentinței, sau justificat de a audia un martor al apărării, dacă art. 417 CPP RM − conținutul deciziei instanței de declarația acestuia este pertinentă cauzei exami apel). Conform prevederilor art.384 alin. (3) CPP nate, constituie o eroare gravă de fapt. [2, pct.22]. RM (3) Sentința instanței de judecată trebuie să fie Acest temeiuri se încadrează în nemotivarea legală, întemeiată și motivată. Deși nu este expres hotărârii, privită ca un viciu formal (de procedură). indicat în art. 417 CPP RM, obligația de motivare a Principiile aplicabile în cazul participării și Deciziei de către instanța de apel rezultă din analiza al examinării martorilor apărării au fost stabilite în per ansamblu a acestui articol. Hot. CtEDO Perna c. Italiei, din 06.05.2003, [36] În baza prevederilor art.144 alin. (1) reiterate în cauza Murtazaliyeva c. Rusiei [MC], CPP RM (privind dispunerea expertizelor de că din 18.12.2018, paragr. 158 [33]. Acolo unde a fost
tre instanța de judecată); 177 alin. (11) CPP RM formulată o cerere de examinare a unui martor
(privind aplicarea măsurilor preventive de către din partea acuzatului, în conformitate cu dreptul instanța de judecată), art. 308 alin. (7) (privind național, analiza Curții se bazează pe următoarele arestul preventiv și arestul la domiciliu); art. 348 trei criterii: CPP RM (privind trimiterea cauzei în instanța de – Dacă cererea de a examina un martor judecată competentă) etc., înțelegem că încheierile este motivată în mod suficient și este pertinentă prevăzute expres și exhaustiv în art.342 alin. (2) pentru obiectul acuzației? CPP RM trebuie să fie motivate. – Dacă tribunalele naționale au analizat Motivarea hotărârilor de către instanțele pertinența declarației și au oferit motive suficiente naționale constituie o obligație impusă acestora pentru decizia lor de a nu examina un martor în prin prevederile art. 6 paragr.1 CEDO. Potrivit cadrul procesului? jurisprudenței CtEDO, deși obligația instanțe – Dacă decizia de a nu examina martorul lor naționale de a motiva hotărârile pronunțate subminează caracterul echitabil general al proce nu presupune existența unui răspuns detaliat la durilor? fiecare argument, noțiunea de proces echitabil Constatări și concluzii: presupune că instanța națională trebuie să exami Art. 6 § 3 lit. d) al Convenției europene in neze, în mod real, problemele esențiale care i-au clude în sfera sa două garanții fundamentale re fost supuse dezbaterii. (Hot Albina c. României, cunoscute persoanei acuzate: dreptul de a audia din 28.04.2005; [16] Hot Boldea c. României din martorii acuzării și dreptul de a audia martorii 15.02.2007 [21]). apărării. Trebuie totuși să facem delimitare între În jurisprudența CtEDO violarea art.6 §.3 motivarea unei hotărâri de condamnare și moti lit.d) CEDO este constatată nu numai pentru varea unei hotărâri premergătoare, emisă până la nerespectarea dreptului la ...audierea martorilor pronunțarea sentinței. acuzării și să obțină citarea și audierea martorilor Odată ce nu sunt enumerate expres în art. apărării în aceleași condiții ca și martorii acuzării, 342 alin. (2) CPP RM, prin metoda excluderii de dar și pentru: ducem că încheierile privitor la cererile de citare –– ezitarea instanțelor naționale de a se ex și audiere a martorilor, nu se emit ca documente pune asupra cererilor de audiere a martorilor apă
16 LEGEA ȘI VIAȚA
mai-iunie 2021
rării; națională respectivă și Curtea Supremă de Justiție. –– nemotivarea de către instanțele naționale Constiuie o sfidare a principiului egalității a hotărârilor privind respingerea cererilor de au armelor plasarea pe umerii apărării a obligației de diere a martorilor apărării; a asigura prezența martorilor pe care instanțele au –– omisiunea instanțelor naționale de a asi aceptat de a fi auduați, iar aceștia nu se prezintă gura prezența la judecată a martorilor apărării, benevol. Este inacceptabil din punctul de vedere al atunci când partea apărării demonstrează epuiza prevederilor art. 6 par. (3) lit. d) CEDO de a refuza rea tuturor căilor legale în acest sens; dispunerea aducerii silite a martorilor respectivi, –– nu este obligatoriu să fie motivate încheie având în vedere că avocații nu au atare atribuții și rile de acceptare a cererilor de audiere a martorilor. drepturi. Este relevantă în acest sens jurisprudența Pornind de la analiza prevederilor nor Curții Constituționale. [3, pct.29] mative care se află în art.342 alin. (2) și (3) CPP Constatăm inadmisibilă omisiunea instan- RM, constatăm că legislația națională nu obligă țelor a finaliza cercetarea judecătorească în cazul instanțele de judecată să-și motiveze încheierile neaudierii martorilor, fără a constata imposibili pronunțate asupra oportunității de citare și audie tatea asigurării prezenței acestora și a îndeplinirii re a martorilor. Deci, motivarea încheirilor prevă tuturor obligațiilor pozitive în acest sens (așazute la art. 342 alin. (3) CPP RM, inclusiv a celor numita abrogare tacită a propriilor încheieri) sau privitoare la admiterea sau respingerea martorilor a constata renunțarea părților la acest mijloc de solicitați de părți nu este obligatore, iar instanțele probă. naționale, potrivit legislației interne, se pot limi Deliberarea fără înreruperea ședinței și ta la pronunțarea soluției propriu-zise, consem formularea deciziei luate în încheierea privind nate în procesul-verbal, privitor la oportunitatea cererea de audiere a martorului apărării, care se administrării probei cu martori. În acest caz nu include în procesul-verbal, face imposibilă evalu este clară procedura de deliberare, fără retragere area admisibilității probei cu martori prin prisma în camera de deliberare, atunci când instanța de testului Perna. judecată urmează să dispună asupra adoptării în Recomandări: cheierilor prevăzute în art.342 alin. (3) CPP RM În baza celor expuse recomandările noastre (inclusiv asupra cererilor de audiere a martorilor) sunt următoarele: mai ales când sunt expuse mai mult de 2 opinii pentru Legislativ diferite într-un complet de judecată format din 3 –– a include în art.342 alin. (2) CPP RM și judecători. încheierile prin care instanța se expune asupra Prevederile art. 336 alin. (3) pct.7 CPP RM cererilor motivate în fapt și în drept de audiere a în coraborare cu cele din art.342 alin. (2) și (3) martorilor, pentru a asigura dreptul la un proces CPP RM nu oferă judecătorilor naționali pârgii echitabil și dreptul la apărare, în conformitate cu procesuale inerente unui proces echitabil, pentru art 6 paragr. 1 și 3 lit. (d) CEDO; a motiva oportunitatea audierii martorilor. pentru instanțele naționale care exami Chiar dacă ar fi neglijate prevederile art. nează fondul cauzelor penale 342 CPP, pronunțarea motivată într-o încheiere –– instanțele naționale (în speță instanța de scrisă, după deliberare, asupra cererii apărări de rejudecare) trebuie să evalueze oportunitatea de administrare a probei cu martori se încadrează în audiere a martorilor în cazul în care o cerere de respectarea standardelor CtEDO în materia art. 6 examinare a unui martor în numele acuzatului a paragr. 3 lit.d) CtEDO. Practica judiciară ne oferă fost formulată în conformitate cu dreptul intern, puține exemple când instanțele naționale exami ținând cont de următoarele aspecte: nând cererile de audiere a martorilor și emit în 1. Dacă cererea de examinare a unui martor cheieri separat [3] aplicând în mod direct prevede a fost suficient motivată și relevantă pentru obiec rile tratatelor internaționale în domeniul dreptu tul acuzației ? rilor și libertăților fundamentale ale omului la care 2. Dacă instanțele interne au considerat Republica Moldova este parte, în baza prevederi relevanța mărturiei respective și au furnizat mo lor art.7 alin. (5) CPP al RM. Însă nu am constatat tive suficiente pentru decizia lor de a nu examina nici un caz în care instanța care a aplicat în direct un martor în proces? prevederile tratatelor internationale ar fi informat 3. Dacă decizia instanțelor interne de a nu despre aceasta autoritatea care a adoptat norma examina un martor a compromis echitatea gene
LEGEA ȘI VIAȚA 17
rală a procedurii ? (a se vedea: Hot. CtEDO: Mur în care sunt consemnate declarațiile anterioare ale tazaliyeva c. Rusiei [MC], din 18. 12. 2018, (par. martorilor. 158) [33] și Poloufakine și Chernyshev c. Rusiei pentu avocați: din 25.09.2008. (paragr. 219) [51]. –– toate cererile de audiere a martorilor –– să emită încheieri separate și să motiveze susținute de către apărare în primă instanță și în încheierile privind refuzul de audiere a martorilor instanța de apel, care urmăresc combaterea fondu apărării, atunci când acestea sunt suficient de mo lui acuzațiilor, trebuie făcute și prin cereri scrise, tivate în fapt și în drept, În acest caz instanțele se motivate în fapt și în drept. În acest sens cererile vor ghida de prevederile art.7 alin. (5) și (8) și art. apărării ar corespunde primei exigențe din cele 3 29 alin. (4) CPP al RM, precum și de jurisprudența ale testului Perna [36] reiterate în cauza Murtaza CtEDO în materia art 6 paragr. 1 și 3 lit. (d) CEDO. liyeva c. Rusiei [MC], din 18. 12. 2018, paragr. 158 –– să nu renunțe tacit la executarea propri [33] și astfel ar impune instanțețele naționale să-și ilor încheieri privind admiterea ofertei de probă motiveze în scris încheirile privind inoportunita cu martori ai apărării și să dispună aducerea silită tea probei cu martori; a acestor martori, atunci când inculpatul sau avo –– întru aasigurarea versiunii declarațiilor catul aduce dovada epuizării tuturor căilor legale martorilor apărării din faza urmăririi pena de asigurare a prezenței în instanță a martorilor le, și pentru fazele în care este examinat fondul respectivi. cauzelor penale, este important ca avocații să pentru procurori: reacționeze prompt în cazul când martorii dau –– să realizeze în cadrul urmăririi penale declarații în instanță care sunt în contradicție cu confruntarea (în condițiile art. 113 CPP RM) pre cele anterioare, neezitând a face referință la esența cum și audierea (art.109. 110 CPP RM) pentru a nu contradicțiilor, filele dosarului în care se regăsesc „pierde” probe − declarațiile unor persoane care declarațiile respective, și evident la prevederile din diferite motive nu vor putea participa la exa art. 371 CPP RM; minarea în fond a cauzei penale (vârsta înaintată, –– să solicite respingerea cererilor procu boala gravă, decesul, plecarea peste hotare etc.); rorului de a da citire declarațiilor martorilor date –– este important a asigura măsuri de în cadrul urmăririi penale dacă procurorul nu protecție a martorilor a căror viață, sănătate și in argumentezaă întrunirea condițiilor prevăzute în tegritate corporală este pusă în pericol în legătură art.371 alin. (1) CPP RM; cu îndeplinirea obligațiilor procesuale sau supuși –– să valorifice prevederile art. 328 CPP unor influențe ilegale și din aceste considerente ar RM, atunci când procurorul renunță la unii mar putea să se eschiveze de la prezentarea în instanță tori, iar declarațiile acestora ar favoriza interesele sau ar fi predispuși să schimbe declarațiile inițiale; legale al inculpatului; –– pentru a asigura versiunea declarațiilor a –– să solicite concursul instanțelor naționale, martorilor acuzării din faza urmrării penale, și pen invocând și jurisprudența CtEDO în materie pri tru faza examinării fondului cauzelor penale, este vind asigurarea prezenței martorilor apărării, important ca procurorul să fie prudent și conse atunci când aduc dovada epuizării tuturor căilor vent în cazul când martorii își schimbă declarațiile legale de a asigurara prezența acestor martori; în instanță, uzând de prevederile art.371 CPP RM. –– să solicite și în fața instanței de apel citarea Pentru a convinge instanța în acest sens trebuie să și audierea martorilor respinși de prima instanță; fie făcută dovada contradicțiilor declarațiilor date –– să solicite instnțelor naționale respecta în instanță cu cele de la urmărirea penală, fiind rea prevederilor art. 29 alin. (4) CPP RM, dacă în plauzibilă indicarea filelor și volumului dosarului cererile lor invocă jurisprudența CtEDO.
Referințe bibliografice php?id=16192 (vizitat: 16. 05. 21) 1. Decizia colegiului penal CSJ din 19. 05.2020. 2. Decizia CC nr. 123 din 25.11.2019 de inad Dosarul nr. 1ra-50/2020. Disponibil: http:// misibilitate a sesizării nr. 129g/2019 privind jurisprudenta.csj.md/search_col_penal. excepția de neconstituționalitate a articolului
18 LEGEA ȘI VIAȚA
mai-iunie 2021
342 alineatele (2) și (3) din Codul de proce Text oficial disponibil:; https://hudoc.echr. dură penală (motivarea încheierii de refuz pri coe.int/eng#{“itemid”:[“001-122732”]} (vizi vind audierea martorilor apărării). tat: 10. 04. 21). 3. Decizia CC nr.31 din 14.06.2016 de inadmisi 17. Hot. CtEDO Al-Khawaja și Tahery c. Regatului bilitate a sesizării nr. 68g/2016 privind excepția Unit, din 15.12. 2011. Text oficial disponibil: de neconstituționalitate a unor prevederi din http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-108072 articolul 331 alin. (1) și articolul 362 alin. (2) (vizitat: 09. 04. 21). din Codul de procedură penală (asigurarea 18. Hot. CtEDO Asimionese c. Moldovei, din prezenței martorilor în ședința de judecată). 07.01.2020. Disponibilă: http://agent.gov.md/ 4. Decizia Colegiului penal lărgit CSJ din wp-content/uploads/2020/01/ASIMIONESE- 17.12.2020. Dosarul nr. 1rh-6/20. disponibi v.-MDA-ROM.pdf. (vizitat: 22. 02. 21). lă: jurisprudenta.csj.md/search_col_penal. 19. Hot. CtEDO Bacanu și S.C.”R” S.A. c. Româ php?id=17660 (vizitat: 15. 05. 21). niei din 03.03 2009. Text oficial disponibil: 5. Decizia Colegiul penal lărgit CSJ din 29.10. http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-91538 2019, Dosarul nr. 1ra-53/2019, disponibilă: (vizitat: 03. 04. 21). file:///C:/Users/User/Desktop/csj%20vicol. 20. Hot. CtEDO Barberà, Messegué și Jabardo c. pdf (vizitat: 14. 05. 21). Spaniei, din 06.12. 1988, Text oficial disponibil: 6. Decizia Colegiului penal CSJ a RM din http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-57429 21.10.2014. Dosarul nr. 1ra-1546/2014. În: Bu (vizitat: 28. 04. 21). letinul CSJ a RM, 2014, nr.12 p. 24. 21. Hot. CtEDO Boldea c. României; din 15.02.2007. 7. Decizia Colegiului penal CSJ al Republicii Mol Text oficial disponibil: https://hudoc.echr.coe. dova din 30.01.2004. Dosarul nr.1ro-283/2004. int/eng#{“itemid”:[“001-122801”]}(vizitat: 27. În: Buletinul CSJ a RM, 2004, nr.3, p. 12. 04. 21). 8. Decizia Colegiului penal CSJ din 19.05. 2020. 22. Hot. CtEDO Bricmont c. Belgiei, din 07. 07. Dosarul nr. 1ra-905/2020. Disponibil: http:// 1989. Text oficial disponibil: http://hudoc.echr. jurisprudenta.csj.md/search_col_penal. coe.int/eng?i=001-57611 (vizitat: 29. 03. 21). php?id=15907 (vizitat: 12. 05. 21). 23. Hot. CtEDO Constantinescu c. României din 9. Decizia Colegiului penal CSJ din 22. 09. 27. 06.2000. Text oficial disponibil: http://hu 2020, Dosarul nr. 1ra-1057/2020. Disponibil: doc.echr.coe.int/eng?i=001-58737 (vizitat: 24. http://jurisprudenta.csj.md/search_col_penal. 03. 21). php?id=16899 (vizitat: 12. 05. 21). 24. Hot. CtEDO Dănila c. României din 08. 03. 10. Decizia Colegiului penal CSJ din 26.05.2020. 2007. Text oficial disponibil: http://hudoc. Dosarul nr. 1ra-307/2020. Disponibil: http:// echr.coe.int/eng?i=001-79729 (vizitat: 18. 03. jurisprudenta.csj.md/search_col_penal. 21). php?id=16278 (vizitat: 22. 04. 21). 25. Hot. CtEDO Destrehem c. Franței, din 18. 05. 11. Osoianu T. Perfecționarea reglementării ac 2004.Text oficial disponibil: http://hudoc.echr. telor de urmărire penală în procesul penal al coe.int/eng?i=001-66319 (vizitat: 19. 04. 21). Republicii Moldova. Monografie. Ch., 2002, 26. Hot. CtEDO Ilgar Mammadov c Azerbai 152 p. djanului (nr. 2) [CG], din 16. 11. 2017. Text 12. Hot CtEDO Beraru c. României, 18. 03. 2014. oficial disponibil: http://hudoc.echr.coe.int/ Text oficial disponibil: http://hudoc.echr.coe. eng?i=001-178631 (vizitat: 22. 04. 21). int/eng?i=001-176203 (vizitat: 22. 03. 21). 27. Hot. CtEDO Kuveydar c. Turciei, din 19. 12. 13. Hot CtEDO Cutean c. României din 02. 12. 2017. Text oficial disponibil: http://hudoc.echr. 2014. Text oficial disponibil: http://hudoc.echr. coe.int/eng?i=001-179561 (vizitat: 25. 04. 21). coe.int/eng?i=001-148277 (vizitat: 18. 04. 21). 28. Hot. CtEDO Lucà c. Italiei, din 27. 02. 200. 14. Hot CtEDO Škaro c. Croației, din 06. 12. 2016, Text oficial disponibil: http://hudoc.echr.coe. Text oficial disponibil: http://hudoc.echr.coe. int/eng?i=001-59222 (vizitat: 27. 02. 21). int/eng?i=001-169203 (vizitat: 06. 05. 21). 29. Hot. CtEDO Manoli c. Moldovei, din 28. 02. 15. Hot. CtEDO Lazu c. Moldovei din 05. 07. 2016. 2017. Text oficial disponibil: http://hudoc.echr. Text oficial disponibil: http://hudoc.echr.coe. coe.int/eng?i=001-176362 (vizitat: 24. 03. 21). int/eng?i=001-164459 (vizitat: 05. 05. 21). 30. Hot. CtEDO Marcos Barrios c. Spaniei, din 21. 16. Hot. CtEDO Albina c. României, din 28.04.2005. 09. 2010. Text oficial disponibil: http://hudoc.
LEGEA ȘI VIAȚA 19
echr.coe.int/eng?i=001-100502 (vizitat: 13. 02. coe.int/eng?i=001-83460 (vizitat: 19. 02. 21). 21). 41. Hot. CtEDO Rădulescu c. României, din 26. 05. 31. Hot. CtEDO Mehdiyev c. Azerbaidjanului, 2020. Text oficial disponibil: http://hudoc.echr. din 31. 10. 2019. Text oficial disponibil: http:// coe.int/eng?i=001-202523 (vizitat: 25. 01. 21). hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-197252 (vizitat: 42. Hot. CtEDO Reiner și alții c. României, din 27. 11. 02. 21). 09. 2007. Text oficial disponibil: http://hudoc. 32. Hot. CtEDO Mititelu și Antonovici c. Moldo echr.coe.int/eng?i=001-122797 (vizitat: 24. 01. vei, din 02. 07. 2019. Text oficial disponibil: 21). http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-194239 43. Hot. CtEDO Schatschaschwili c. Germaniei, (vizitat: 22. 02. 21). din 15.12. 2015. Text oficial disponibil: http:// 33. Hot. CtEDO Murtazaliyeva c. Rusiei [MC], hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-159566 (vizitat: din 18. 12. 2018. Text oficial disponibil: http:// 19. 01. 21). hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-187932 (vizitat: 44. Hot. CtEDO Štefančič c. Sloveniei, din 25. 10. 08. 02. 21). 2012. Text oficial disponibil: http://hudoc.echr. 34. Hot. CtEDO Olujic c. Croației, din 05.02.2009. coe.int/eng?i=001-114050 (vizitat: 20. 01. 21). Text oficial disponibil: http://hudoc.echr.coe. 45. Hot. CtEDO Taal c. Estoniei din 22.10.2005 int/eng?i=001-91144 (vizitat: 07. 02. 21). Text oficial disponibil: http://hudoc.echr.coe. 35. Hot. CtEDO Pello c. Estoniei, din 12. 04. 2007. int/eng?i=001-71234 (vizitat: 14. 02. 21). Text oficial disponibil: http://hudoc.echr.coe. 46. Hot. CtEDO Topić c. Croației, din 10. 10. 2013. int/eng?i=001-80123 (vizitat: 28. 02. 21). Text oficial disponibil: http://hudoc.echr.coe. 36. Hot. CtEDO Perna c. Italiei [MC], din 06. int/eng?i=001-126638 (vizitat: 22. 03. 21). 05.2003, Text oficial disponibil: http://hudoc. 47. Hot. CtEDO Vidal c. Belgiei, din 22. 04. 1992, echr.coe.int/eng?i=001-61075 (vizitat: 30. 01. Text oficial disponibil: http://hudoc.echr.coe. 21). int/eng?i=001-57799 (vizitat: 28. 02. 21). 37. Hot. CtEDO Plotnicova c. Moldovei, din 48. Hot. CtEDO Wierzbicki c. Poloniei, din 18.06. 15.05. 2012. Text oficial disponibil: http:// 2002. Text oficial disponibil: http://hudoc.echr. hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-110908 (vizitat: coe.int/eng?i=001-60507 (vizitat: 17. 01. 21). 24. 12. 20). 49. Hot.CtEDO Diodor Neculai Vararu c. Româ 38. Hot. CtEDO Polyakov c. Rusiei, din 29. 01. niei din 03.12.2013. Text oficial disponibil: 2009. Text oficial disponibil: http://hudoc. http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-138582 echr.coe.int/eng?i=001-91003 (vizitat: 28. 01. (vizitat: 17. 01. 21). 21). 50. Mihai Poalelungi, Igor Dolea, Tatiana Vîzdoa 39. Hot. CtEDO Popov c. Rusiei, din 13. 07. 2006. gă [et al.]; Manualul Judecătorului pentru cau Text oficial disponibil: http://hudoc.echr.coe. ze penale. Ch. 2013. 1192 p. int/eng?i=001-76341 (vizitat: 27. 01. 21). 51. Hot. CtEDO Polufakin și Chernyshev c. Ru 40. Hot. CtEDO Popovici c. Moldovei, din 27. 11. siei. Text oficial disponibil: http://hudoc.echr. 2007. Text oficial disponibil: http://hudoc.echr. coe.int/eng?i=001-88482 (vizitat: 15. 12. 20).
Despre autor: Tudor OSOIANU, doctor în drept, profesor universitar, conferențiar universitar al Catedrei „Procedură penală, criminalistică și securitate informațională”, Academia „Ștefan cel Mare” a MAI e-mail: tosoianu@gmail.com tel.: 079407536