Scientific Annalsofthe Academy “Stefan cel Mare” of MIA of the Republic of Moldova
CZU 343.12/.13(478)
EFECTUAREA ACȚIUNILOR PROCE SUALE LA FAZA URMĂRIRII PENALE, ÎN CONFORMITATE CU PREVEDERILE LEGISLAȚIEI PROCESUALE PENALE A REPUBLICII MOLDOVA
Tudor OSOIANU, doctorîndrept, profesor universitar Dinu OSTAVCIUC, doctorîndrept, conferențiar universitar
Efectuarea acțiunilordeurmărire penală ocupăunuldincelemai importante aspectelafazadeurmărirepenală, deoarece grație acestoraseformează probatoriul într-ocauză penală, contituind astfel procedee probatorii. Altfel spus, prin efectuarea acestor acțiunisevalorifică modalitatealegalădeobținere amijloculuideprobă. Aceste acțiuni trebuiesăfie îndepliniteînstrictă confor mitatecuprevederile legale, încazcontrarseriscăcaprobeleadministratesăfie declarate inadmisibilesaunule, ceeacepoateducela oactivitate ineficaceșiilegală aorganuluideurmărire penală. Potrivit legislației procesuale penale a Republicii Moldovaexistă acțiuni procesualecepotfiefectuatepânăla începerea urmăririi penaleșiacțiuni procesualecesepotefectuadoarîn limitele fazei respective, respectându-se, bineânțeles, unele condiții legale. Acțiunile procesuale efectuatepânăla începerea urmăririipenalevorfi efectuatelafazadeverificare asesizăriicuprivirelainfracțiune. Pânălamomentul actual există multe interpretăriînraportcuacțiunile procesualecepotfiefectuatepânăladeclanșarea urmăririi penale. Totodată, legislația procesuală penală utilizeazădouănoțiuni: ceadeacțiuni procesualeșiceadeacțiunideurmărire penală. În acestaspect cercetarea vizatăvaaduce luminășiîn această privință. Cuvinte cheie: acțiuni procesuale, urmărirea penală, organdeurmărire penală, inadmisibilitate, nulitate, sesi zare, proces penal, procedee probatorii.
Introducere. Modalitățile legaledeobținere amijloacelordeprobăsuntpelargana lizateînliteraturadespecialitateșipracticajudiciară. Deși s-ar părealaprima vederecănuarmai existalocde analizășiinterpretări, totuși existămaimulte aspecte contradictoriișide interpre tate, în special referitorlaacele acțiunicepotfiefectuatedupăînregistrarea sesizării organuluideurmărire penalășipânălaînceperea urmăririi penale. Referitorlasubiectulîndiscuțienunevomreferimlaprocedura efectuării acțiunilordeur mărire penală, deoarece aceasteaținde parteagenerală a Coduluideprocedură penală al Republi cii Moldova (în continuare CPP), dincaremotiv, ne propunemsăne referimdoarla acele acțiunicepotfiefectuatepânăla începerea urmăririipenale, adicălaetapa verificării sesizăriicuprivirelainfracțiune, și care, înmodobligatoriu, dupăînceperea urmăririi penale, problemelecareaparșialte dezideratedeacest fel. Metodeșimateriale aplicate. La elaborareaacestui articol afost folosit materialul teore tic, normativșiempiric. De asemenea, cercetarea respectivului subiect afost posibilăprinaplicareamaimultor metodedeinvestigare științificăspecifice teorieișidoctrinei procesual-penale: metodalogică, metoda analizei comparative, analiza sistemică etc. Scopul cercetării. Examinareașianaliza cadrului normativ internșiadoctrinei privindrespectarea legalității privind efectuarea acțiunilor procesualepânăla începerea urmăririi penaleșiacelor acțiunicesepotefectuadoarîn limitaacesteifazeprocesuale. Rezultate obținuteșidiscuții. Estecunoscut faptul că, organuldeurmărire penală, în dependențădecauza penalăcareogestionează, efectueazăunșirdeacțiunideurmărire penală, specific pentru fiecarecazaparte, pentrucaîntrun finalsăfie adoptată odecizie legalăpeorice caz. Astfel, potrivit art. 279, alin. (1) CPP, acțiunileprocesualeseefectueazăînstrictă conformitatecuprevederile Coduluideprocedură penalășinumaidupăînregistrarea sesizăriicuprivirelainfracțiune. Acțiuniledeurmărire penală pentru efectuareacăroraestenecesară autorizarea judecătoruluidein strucție, precumșimăsurile procesualedeconstrângeresânt pasibilederealizaredoardupă pornirea urmăririi penale, dacă legeanuprevede altfel. Din norma respectivă distingem următoarelecerințe: 1) Acțiunile procesuale trebuie efectuateîn strictă conformitatecuprevederile legii Scientific Annalsofthe Academy “Stefan cel Mare” of MIA of the Republic of Moldova
procesual penale. Această cerințăseimpune, de oarece, în cazul contrar, acțiunea poatesăfiedeclaratănulăîn ordinea art. 251 CPP (de exemplu, s-acomis oîncălcare anormelor procesuale penalecenu poatefiînlăturată decâtprinanularea acelui act) sau poatefideclarată inadmisibilăînordinea art. 94 CPP (de exemplu, dateleaufost obținutecuîn călcări esențialedecătre organuldeurmărire penală adispozițiilor Coduluideprocedură penală). Totodată, estedemenționat faptulcăacest criteriu impune inadmisibilitatea probelor indiferentde greutateașiputerea acestora, în cazulîncareaufost obținute ilegal, adicăcuîncălcarea prevederilor legii procesual penale. Curtea Eu ropeană a Drepturilor Omului areamintitcăad misibilitatea probelor constituieînprimulrândochestiune reglementatădedreptul intern și, caregulă generală, cadeîncompetența instanțelornaționalesăse pronunțe asupra probelorpecareleadministrează. Totuși, este imperativdeadecidedacăprobeleaufost admiseînmod corectșidacă întreaga procedură, incluzând modulîncareproba afost obținută, este echitabilă. Nerespectarea dispozițiilordedrept intern constituie oîncălcare gravă adreptuluilaun proces echitabil, garantatdeart. 6 § 1 CtEDO (ase vedea cauzele CtEDO
Teixeira de Castro vs Portugalia1, §34 și Barberă, Messegue și Jabardo vs Spania2, §68).
2) Acțiunile procesualesevor efectuadoardupă înregistrarea sesizăriicuprivirelainfracțiune. Acest aspectesteunul foarte impor tant. Or, procesul penal trebuiesăobțină onuanță materializată, adicăsăcapete oformă materială, transpusăînviață. Este logic faptul respectiv, de oarecenuputem investiga, cercetasauadministra probe într-oformă iluzionistă, nepalpabilă, virtu ală. Cualtecuvinte, criteriuldatstabilește oordineprocesuală obligatoriedeefectuare aacțiunilor procesuale. Încazcontrar, aceste acțiuninuvorfivalabileșivorfinulesauinadmisibiledinmoti
1 https://www.hr-dp.org/files/2013/09/10/CASE_OF_
TEIXEIRA_DE_CASTRO_v._PORTUGAL_.pdf (vizitatăla 19.02.2021).
2 https://cambodia.ohchr.org/sites/default/files/echrso
urce/Barber%c3%a0,%20Messgu%c3%a9%20&%20Jabar do%20v.%20Spain%20%5b6%20Dec%201988%5d%20 %5bEN%5d.pdf (vizitată la 19.02.2021).
vul nerespectării proceduriișivorficonsideratecaacțiuni efectuateînafara procesului penal sau, altfel spus, extra-procesuale. Potrivit art. 1 alin. (1) CPP, ... Procesulpenalseconsideră începutdinmomentul sesizăriisauautosesizării organului competent despre pregătireasausăvîrșireauneiinfracțiuni. În aceiași ordinedeidei, art. 55 alin. (4) CPP stipulează că, dacăexistă indiciaiinfracțiunii, organuldeurmărire penală, concomitentcuînregistrarea sesizării despre aceasta, pornește procesuldeurmărire penală și, călăuzindusededispozițiile prezentului cod, efectuează acțiunideurmărire penalăînvederea descopeririieișifixării probelorcareconfirmăsauinfirmă săvîrșirea infracțiunii, ia măsuriînvederea asigurării acțiunii civilesauaunei eventuale confiscări abunurilordobîndite ilicit. Prin urmare, legea procesual penală, prin prisma art. 1 alin. (1), 55 alin. (4) și 279 alin. (1), impune imperativitatea efectuării acțiunilor procesualedoardupă întregistrarea sesizăriicuprivirelainfracțiune, adicădoardupă începerea procesului penal. Activitatea extra-procesuală, neprevăzutădelegesaucu încălcări gravedeprocedură, nuarevaloare probantă și, respectiv, nu poatefipusălabaza deciziilor procesuale, în speciallapornirea urmăririi penale. Acest aspect afost recunoscutșide către Curtea Europeană a Drepturilor Omuluiîncauza Mătăsaru și Savițchi contra Moldovei.3 În cauza Guțu v. Moldova4 Curteamaimenționează
că probeledindosarnupotfiutilizate, dacăaufost obținuteînafarauneiurmăriri penalepropriu-zise. Curtea aconstatatcăunele activități s-au efectuatînpofida faptului că, „în conformitatecu articolele 93, 96 și 109 ale Coduluideprocedurăpenală, nici oacțiunedeinvestigațiinupoatefi efectuatăînprivințauneipretinse infracțiuni săvârșite… decâtdacăurmărirea penală afost oficial pornită”. Reieșind, din practica CtEDO deducem faptulcăorice investigații, orice acțiune procesualăseva efectuadoardupă începereaoficială aprocesului penal, adicădupăînregistrarea
3 Hotărârea CtEDO Mătăsaru și Savițchi contra Moldovei
din 02.11.2010 (cererea 38281/08).
4 Hotărârea CtEDO Guțu v. Moldova, nr. 20289/02, § 61,
7 iunie 2007.
Scientific Annalsofthe Academy “Stefan cel Mare” of MIA of the Republic of Moldova
sesizăriicuprivirelainfracțiune (undesepotefectuadoarunele acțiuni procesuale) sau chiardupăînceperea urmăririi penale (undeseefectua toate acțiunile procesuale). Considerămcăexistă divergențeînnormelede procedură prevăzutelaart. 1, 55, 279 CPP, deoarecesefolosesc câteva noțiuni diferi te „acțiunile procesuale” (art. 279 alin. (1) CPP), „pornește procesuldeurmărire penală” (art. 55 alin. (4) CPP), „procesul penal” (art. 1 alin. (1) CPP) și „acțiunideurmărire penală” (art. 55 alin. (4) CPP). Suntemdepărerea că, sintagmadinart. 55 alin. (4) CPP „pornește procesuldeurmărirepenală” esteunaincorectă, deoarece s-ar prezumacăprocesuldeurmărire penalăarfi sinonimul proce sului penal. În primul rând, urmărirea penalăestefază aprocesului penal, iar, înaldoilea rând, nu putem vorbi despre urmărirea penală atâtatimpcâtnueste emisă ordonanțadeîncepere aurmă ririi penale. În cazuldefață, acțiunile organuluideurmărire penalăseefectueazădupăînregistrarea sesizării, momentîncaresepornește procesul penalșiîn coroborarecuart. 274 alin. (1) CPP, pânălaînceperea urmăririi penale, existăuntermendepânăla 30 zile, înăuntrul căruia organuldeurmărire penalăesteîn dreptdeaefectua unele acțiuni. Totodată, art. 55 alin. (4) CPP folosește sintagma „acțiunideurmărire penală”, ceeacedupănoinuestecorect, deoarece acțiunilerespective s-ar prezuma că, înmodobligatoriu, se efectueazădoardupă începerea urmăririi penale. Însă, dupăcumam menționatmaisus, pânălaînceperea urmăririi penale organuldeurmărire penală, în ordinea art. 279 alin. (1) CPP, poate efectua unele acțiuni. Prin urmare, propunem modificareașicompletarea art. 55 alin. (4) CPP, astfel încât sintagma „pornește procesuldeurmărire penală” săfiesubstituităcusintagma „începe procesulpenal”, carearcorespunde conținutului art. 1 alin. (1) CPP, iar sintagma „acțiunideurmărire penală” săfiesubstituităcusintagma „acțiuni procesuale”. Or, acțiunile procesuale includșiceledeurmărirepenală. Concomitent, considerăm oportun amenționa că, orice acțiune aorganuluideurmărirepenală trebuie materializată, și anumeprinîntocmireaunoracte procedurale. Astfel, potrivitart. 6 pct. 1) CPP, act procedural presupune documentulprincareseconsemnează orice acțiune procesuală prevăzutădeprezentul cod, și anume: ordonanță, proces-verbal, rechizitoriu, încheiere, sentință, decizie, hotărîre etc.; Această normăvineșieaîn susținerea propunerii invocate, deoarece utilizează sintagma de „acțiune procesuală” și nu „de urmărire penală”. Analizând art. 279 alin. (1) CPP, prinprevederea acțiuniledeurmărire penală pentru efectuareacăroraestenecesară autorizarea judecătoruluideinstrucție, precumșimăsurile procesualedecon strângeresântpasibilederealizaredoardupăpornirea urmăririi penale, dacă legeanuprevede altfel legiutoruladatposibilitate organuluideurmărire penalăcadupă înregistrarea sesizăriicuprivirelainfracțiuneșipânălaînceperea urmăririi penalesăefectueze unele acțiuni procesuale. Astfel, ajungemlaconcluziacăacțiunile procesualesepot divizaînacțiunicaresepotefectuapânălaînceperea urmăririi penaleșicaredoardupă începerea acesteia. Bineânțeles, că acțiunilecaresepotefectuapânăla începerea urmăririipenalesepot efectuașidupă începerea acesteia. Până atrecelaanaliza acestor acțiuni, ne propunemsăfacem oobiecțieînraportcupre vederiledinart. 279 alin. (1) CPP. Aceastănormălafel indică sintagma de „acțiuniledeurmărire penală”, care, după noi, nuestevalabilă fazeisauetapelor procesului penal, dincaremotiv propunemmodificareașicompletarea acestei normei, astfel încâtsăfie substituită această sintagmăcusintagma „acțiunile procesuale”. Argumenteleînacestsensaufostdescrisemaisuslapropuneriledemodificare aart. 55 alin. (4) CPP. Înașamod, considerămcăsevaface luminășiclaritate, întrucâtseva înțelegecătoate acțiunile efectuatesuntacțiuni procesuale, însă, atuncicândelesevor efectuaînfazadeurmărire penalăvorfi denumitecaacțiunideurmărire penală. În continuarenevom referilaacele acțiuni procesualecaresunt posibile efectuăriipânălaînceperea urmăririi penale. În acest sens, Curtea Su premă de Justiție aîncercatsănominalizeze aceste acțiuni. Astfel, Curtea areținut faptul că, în legătu Scientific Annalsofthe Academy “Stefan cel Mare” of MIA of the Republic of Moldova
răcutermenul vizat de 30 deziledin art. 274 alin. (1) CPP sepuneîntrebarea privitorlaacțiuniledeurmărire penale pasibileafiefectuate și, impli cit, garanțiile drepturilor persoanelor implicateînprocesul penalpânăla declanșarea urmăririipenale. Legiuitorulînart. 279 alin. (1) CPP permiteefectuarea acțiunilor procesualedoarîn strictă conformitatecuprevederile legii procesual-penaleșinumaidupăînregistrarea sesizăriicuprivirelainfracțiune. Acțiuniledeurmărire penală pentru efectuarea căroraestenecesară autorizarea judecă toruluideinstrucție, precumșimăsurile procesualedeconstrângerepotfi realizaredoardupă pornirea urmăririi penale, dacă legeanuprevede altfel. La fel, reieșinddinprevederile art. 1321 alin. (1) CPP măsurile specialedeinvestigați reglementate de Secțiuneaa 5-a, Capitolul III din CPP potfiefectuate numaiîncadrul urmăririi penale. Ținândcontde prevederile art.art. 142-153 CPP pânălaînceperea urmăririipenalenupoatefidispusășiefectuată expertiza. Analizândprevederile CPP desprindem, cădinmomentul sesizăriisauautosesizăriipânăla darea ordonanțeideîncepere aurmăririi penale, înăuntrul acestuitermen, organuldeurmărire penală poate efectuadoaracțiunile procesualeprincarenueste adusă atingere drepturilor părților. În fond, sevorefectua acțiunilecenu suferă amânareînscopul constatării bănuielii rezonabile. La modul concret, din momentul înregis trării sesizăriicuprivirelainfracțiuneșipânăladarea soluțieideîncepere aurmăririi penale, potfiefectuate: a) audierea martorilor; b) cercetarealafața locului; c) prezentareasprerecunoaștere; d) experimentul; e) examinarea corporală; f) examinarea cadavru lui; g) constatarea tehnico-științificășimedico-legală. Acțiunile respectivesepot desfășurafărăantrenarea făptuitorului. Efectuarea altor acțiuni procesuale, cu excepția celor enumeratemaisus, pânălaînceperea urmăririi penalenuse admite, sub riscul excluderii probelor (datelor) înbazaart. 94 alin. (1) pct. 8) CPP. Organuldeurmărire penalășiprocurorulsevor conducedeconstatările CtEDO în Cauza Anușca c/ Moldovei privitorlainvestigarea inadecvată asuici
dului (18.05.2010).5
5 A se vedea Recomandarea nr. 38 a Curții Supreme de
Justiție a Republicii Moldovacuprivirelaacțiunile proce sualecarepotfiefectuatedinmomentul sesizăriisauauto sesizării organului competentpînăla declanșarea urmăririi penale.
Susținem aspectele invocateînrecomandarearespectivă, având câteva păreri proprii, asupra căroranevor referiîncontinuare. O să încercăm, pecâtede posibil, să punemîndiscuție fiecare acțiune procesualășisă analizămdacăaceasta poatesaunufiefectuatăpânăla începereaurmăririi penale, precumșiunele problemeceaparlaefectuareaunoracțiuni procesuale. Audierea bănuitului, învinuitului. Această acțiune procesuală poatefiefectuatădoardupă începerea urmăririi penale. În general, oriceactivitate procesualăcevizează persoana bănuităsauînvinuităseva efectuadoarînfazade urmărirepenală. Este logic acest fapt, deoarece bănuitulestepersoana fizicăfațădecareexistă anumite probecăasăvârșit oinfracțiune. Astfel, dacăînprivința persoanei există aceste probe, este firesccăorganulde urmărire penalădejaaconstatat bănuiala rezonabilăcuprivirelainfracțiune și, respectiv, aînceput urmărirea penală (art. 274 alin. (1) CPP). Audierea martorului. Această acțiuneprocesuală, reieșinddinprevederile art. 90, 105, 279 CPP, poatefiefectuatăatâtpânălaîncepereaurmăririi penale, câtșidupă începerea acesteia. Lafazaverificării sesizăriicuprivirelainfracțiune declarațiile martoruluivoraveaundublu rol, celdeaconstata bănuiala rezonabilăcuprivirela infracțiune, fie acircumstanțelorcareîm piedică urmărirea penalășiceldeconstatare acircumstanțelor faptei comise. Altă situațieesteîn cazul modalitățilorspecialedeaudiere amartorilor, precumșiîn cazurile specialedeaudiere amartorilor minori. Reieșind
din prevederile art. 110, 1101 CPP, declarațiile
acestoravomfidateîn cadruluneicauzepenale. Potrivit art. 6 pct. 5) CPP, cauză penalăesteun proces penal desfășuratdeorganuldeurmărirepenalășide instanța judecătoreasca într-uncazconcret referitorlaunasaumai multe infracțiuni săvîrșitesaupresupus săvîrșite. Respectiv, desprindemexistența bănuielii rezonabilecuprivirelainfracțiunea comisășiînceperea urmăririi penale privind comitereauneisaumaimultor infracțiuni. Audierea victimei. În legăturăcuvictima, după noi, existămaimulte lacune juridice, implicitdreptul acesteiasăfacă declarațiișiexplicații. Dacă, potrivit art. 60 alin. (1) pct. 2) CPP, par Scientific Annalsofthe Academy “Stefan cel Mare” of MIA of the Republic of Moldova
tea vătămatăareun astfeldedrept, atuncicelal victimeinueste reglementatînart. 58 CPP, ceeaceeste olacună legislativă, care afectează drepturile victimei. Din aceste considerente, întrurespectarea prevederilor art. 19 CPP și art. 6 CEDO, suntemdepărerea că, victima poatefiau diatăîncadrul procesului penal, are dreptuldeada explicațiișideclarațiiînlegăturăcusesizarea depusă organuluideurmărire penală, precumșiasupra circumstanțelor fapteiînlegăturăcuaceastăcalitate. Maimultca atât, declarațiile victimeisuntinformații primareînvederea cercetăriifaptei comise, iar uneori chiar unice, grație volumul cărora organuldeurmărire penală poateefectuașialte acțiuni procesualeînvederea stabilirii circumstanțelor faptei, planificăriișiorganizării activității procesualeîncontinuare etc. Estedemenționatșifaptul că, potrivit art. 58 alin. (3) pct. 6) CPP, victimaesteîn dreptsădepună cerere pentruafirecunoscutăîncalitatedeparte civilă, iarîncoraportcuprevederile art. 112 alin. (1) CPP, aceasta, în cazul recunoașteriiîncalitatedeparte civilă, va puteafiaudiată, însănuca victimă ainfracțiunii, cicaparte civilă. Acestfaptnuesteunul logic, or, persoanacareasuferitînurma infracțiuniiestevictimă, iar recunoaștereaeica parte civilăestedoarundrept, decarevicti ma, la propriasadorință, poatesaunu benificiadeel. S-ar prezuma că, legea procesual penală, pentruca victimasăfie audiată, oimpunesădepună cereri pentruafirecunoscutăfieîn calitatedepartevătămată, fieîncalitatedeparte civilă, ceeacesubminează victimacaparteînproces. Însășiaici există divergențe. Potrivit art. 112 alin. (2) CPP, partea civilă poatefiascultatăîncalitatedemartor privind circumstanțelecareauimportanță pentru soluționarea cauzei penale, aplicîn du-seînmod corespunzător dispozițiilecese referălaaudierea martorului. Nu putemfide acordcuaceastă prevedere, deoarece victimanupoatefiaudiatăîncalitatedemartor. Or, victimaesteper soana căreiaprininfracțiune is-acauzat daune, iar martorulestepersoanacareposedă informațiicuprivirelavreo circumstanțăcareurmeazăsăfie constatatăîncauză. Martoruluinuiseaduccarevadauneprininfracțiune. Victima (partea acuză rii) poatefiaudiatăîncondițiile audierii martoru lui, darnuîn calitatedemartor (alți participanțilaproces). Maimultca atât, în calitatedeparte civilă poatefirecunoscutășipartea vătămată. Respec tiv, partea vătămatănueste audiatăîncalitatedemartor, ciîncalitatedeparte vătămată. Pentru aface oclaritate, propunemmodificareașicompletarea art. 58 CPP, astfel încâtlegeasăprevadă concret dreptul victimeideaface declarațiișiexplicațiiîncadrul procesului penal. La fel, propunem modificareașicompletarea art. 93, alin. (2) pct. 1) CPP, astfel încâtîncalitatedeprobesăfie admiseșideclarațiile victimei. Toto dată, suntemdepărereacăart. 111 CPP trebuiesăfieșiel modificatșicompletat, întrucâtsăcuprindădeclarațiileșiaudierea victimei, fie legeaprocesual penalăsăprevadă aceste deziderate într-onorma aparte. Propunemcasintagma „în calitatedemartor” săfieexclusădinprevederea art. 112 alin. (2) CPP. În aceiași ordinedeidei, propunem modificareașicompletarea art. 312 și 313 din Codulpenal, astfel încât victimasăfie pasibilăderăspunderea penală pentru prezentarea, cu bunăștiință, adeclarației mincinoase, refuzulsaueschi vareadeaface declarațiiîncadrul urmăririipenalesaual cercetării judecătorești. Urmând aceiași logică, propunem modificareașicompletarea art. 314 Cod penal, încâtsăfie pasibilăderăspundere penală persoanacareadeterminat victimalade punereadedeclarații mincinoase. Audierea părții vătămate. Recunoaștereașiaudierea părții vătămate poatefidispusă și, re spectiv, efectuatăatâtpânălaînceperea urmăririi penale, câtșidupă. Or, potrivit art. 59, 60, 111, 255, 279 CPP aceste acțiunipotfi efectuatepânăla începerea urmăririi penale, deoarece normele respectivenupun careva interdicțiiînacest sens, adică legeanuprevede altfel (obligațiadeafiefectuateîncadrul urmăririi penale). Maimultca atât, partea vătămatăesteaudiată potrivit dispozițiilorcese referăladeclarațiileșiaudierea martorului. Audierea părții civileșiapărții civilmente responsabile. Audierea acestor părțiseva efectuadoardupă începerea urmăririi penale. Or, potrivitart. 112 alin. (1) CPP, declarațiileșiaudierea părții civileșipărții civilmente responsabilesefac conform dispozițiilorcese referălaaudierea învinu itului, fiind aplicateînmod corespunzător. Astfel, Scientific Annalsofthe Academy “Stefan cel Mare” of MIA of the Republic of Moldova
dispozițiilecese referălaaudierea învinuituluiseaplicădoarînfazade urmărire penală. Pluslaaceasta, art. 112 alin. (2) CPP reglementeazăfaptul că, partea civilă poatefiascultatăîncalitatedemartor privind circumstanțelecareau importanță pentru soluționarea cauzei penale, aplicîndu-seînmod corespunzător dispozițiilecese referălaaudiereamartorului. O datăcepartea civilăesteaudiată privind circumstanțelecareau importanță pentru soluți onarea cauzei penale, se desprindecăaceastapoatefiaudiatădoardupă începerea urmăririi penale (ase vedea explicațiilecețindemodalitățilespecialedeaudiere amartorilor, precumșiîn cazurile specialedeaudiere amartorilor minori). Cât privește prevederile „partea civilă poatefiascultatăîncalitatedemartor” din art. 112 alin. (2) CPP, venimcuurmătoarele obiecții. Astfel, considerămcăpartea civilănupoatefiaudiatăîncalitatedemartorînprocesul penal. Aceastafacepartedinpartea acuzării, iar martorulfacepartedinalți participanțilaproces. Totodată, potrivit art. 61 alin. (1) CPP, parte civilăesterecunoscută persoana fizicăsaujuridicăînprivința căreiaexistă suficiente temeiurideaconsideracăînurmain fracțiunii i-afost cauzatunprejudiciu materialsaumoral... Respectiv, apriore nu-ipoatefischimbat statutuldinparte civilăînmartor, or, sunt părți diferiteînprocesul penal. În același timp, dacăsăurmărimcuatenție drepturileșiobligațiileacestor părți, putem observa faptulcăpartea civilă poatesăformuleze cereriderecuzare apersoaneicareefectuează urmărirea penală, ajudecătorului, procurorului, expertului, interpretului, traducătoru lui, grefierului (art. 62 alin. (1) pct. 3 CPP), săiacunoștințădematerialele cauzei penaledinmomentulîncheierii urmăririi penale, să noteze oricedatedin dosarcarese referălaacțiunea civilă (art. 62 alin. (1) pct. 7) CPP), săfieinformatădeorganuldeurmărire penalăsaude instanță despre hotărîrile adoptatecarese referăladrepturileșiinteresele sale, să primească gratuit, la solicitarea sa, copiidepe aceste hotărîri, precumșicopiedepe sentință, deciziesaudepeoaltă hotărîre judecătorească definitivă (art. 62 alin. (1) pct. 10) CPP) etc. Acestedrepturinulearemartorul, și atunci, decaredrepturivabeneficia partea civilăîncazulîncareeavafiaudiatăîncalitatedemartor? Legalartrebuiesăbeneficiezededrepturile martorului, ceeaceeste alogicșichiar ilegal, deoarece aceasta trebuiesăbeneficiezededrepturilesaleconform calitățiideparte civilă. În această ordinedeidei, propunemcalegeaprocesual penalăsăreglementeze audierea părții civileîncalitatea procesuală respectivășinuîncalitatedemartor, fiind modificatșicompletat art. 112 alin. (2) CPP. Confruntarea. Reieșinddinprevederile art. 113 CPP în coroborarecuart. 279 CPP, suntemdepărereacăconfruntarea poatefiefectuatăatâtlafazaverificării sesizăriicuprivirelainfracțiune, câtșilafazade urmărire penală, în dependențădecalitatea procesuală apărțilorcarese confruntă. De exemplu, în cazulîncare există divergențeîntre declarațiileadoimartori, adouă părți vătăma te, adouă victime, aunui martorșivictimăsauaunui martorșipartea vătămată, confruntareaseva putea efectuapânăla începerea urmăririi penale. Atuncicândexistă divergențe între declarațiiloruneipărțișiabănuituluisauînvinuitului, această acțiune procesualăseva efectuadoarînfazade urmărire penală. Prin urmare, confruntareaseva efectualaaceafazăîncarepersoana obține statutulprocesualșipoatefiaudiată potrivit statului său. Verificarea declarațiilorlalocul infracțiunii. Această acțiune procesualăvafi efectuatădupăînceperea urmăririi penale, deoarece potrivit art. 114 CPP este vorba despre locul infracțiunii. Prin urmare, organuldeurmărire penalădejaaverificatsesizareacuprivirelainfracțiuneșiaconstatat bănuiala rezonabilăcuprivirelacomiterea faptei penale. Maimultca atât, sintagma „probeîncauza penală” delaart. 114 alin. (3) CPP impuneimperativitatea efectuării acțiuniilafazadeurmărire penală. Ținândcontde argumentele invocatesupra privitorlavictima infracțiuniișiaudiereaacesteia, propunemcaart. 114 CPP săfiemodificatșicompletat astfel încâtsăfie posibilă verificareașiprecizarea declarațiilor victimei. Aplicarea înregistrărilor audiosauvideolaaudierea persoanelor. Această acțiunesevaefectuaatâtpânălaînceperea urmăririi penale, cât și Scientific Annalsofthe Academy “Stefan cel Mare” of MIA of the Republic of Moldova
după începerea acesteia, în dependențădestatutulpersoaneicareeste audiată (art. 115 CPP). De exemplu, martorulsaupartea vătămatăvaputeafiaudiatăcuaplicareașipânălaînceperea urmăririi penale, pecândîn cazul bănuituluisauînvinuituluidoarpunăînceperea urmăririi penale. Întrucâtampropuscavictima infracțiuniisăfie audiatăîncondițiile audierii martorului, propunem modificareașicompletarea art. 115 CPP, astfel încâtsăfie posibilă aplicarea înregis trărilor audiosauvideolaaudierea victimei. Tot odată, considerăm oportun sintagma „audiosauvideo” săfiesubstituităcusintagma „audio sau/și video”, deoareceseprezumă faptulcăînregistrareavideonupresupuneșiînregistrarea audio. Prezentarea persoaneisprerecunoaștere. Acțiunea procesuală respectivă, reieșinddinpre vederile art. 116, 279 CPP, poatefiefectuatălafaza verificării sesizăriicuprivirelainfracțiune, precumșilafazaurmăririi penale, în dependențădestatutul persoanei căreia is-aprezentatsprerecunoaștere persoana. În cazulîncareestene cesardeaprezenta opersoanăsprerecunoaștere martoruluisaupărții vătămate, acțiunea proce sualăseva putea efectuașipânălaîncepereaurmăririi penale. În cazulîncareestenecesardeaprezenta opersoanăsprerecunoaștere bănuituluisauînvinuitului, această acțiune procesualăseva efectuadoarîn cadrul urmăririi penale. Începrivește victima infracțiunii, propunemmodificareașicompletarea art. 116 CPP, în trucât victimasăpoată, cașipartea vătămatăsaumartorul, să participelaaceastă acțiune procesu ală. Or, este logic acest fapt, deoareceeaestepersoanacareasuferitînurma comiterii infracțiuniiînprivința sa. Deci, martorul poatesăparticipe, iar victima nu?, deși, interesul ultimei trebuiesăfie protejatînvirtutea art. 19 CPP și art. 6 CEDO. Prezentarea obiectelorsprerecunoaștere. Această acțiune procesualăseva efectua potrivit explicațiilor expuselaprezentarea persoaneisprerecunoaștere, implictcupropunerea referitoarelavictimă (modificareașicompletarea art. 117 CPP). Cercetarealafața locului. Această acțiune procesuală poatefiefectuatăpânăla începerea urmăririi penale. Există situațiicândcercetarealafața locului poatefiefectuatășilafazaurmăririi penale. Examinarea corporală. Examinareacorporală, în unele cazuri, poatefiefectuatălafaza verificării sesizăriicuprivirelainfracțiune, iarînaltele, înmodobligatoriu, lafazade urmărire penală. De exemplu, atuncicândeste necesară examinarea corporală amartoruluisauapărțiivătămateșiaceștiaaudat consimțământulînacest sens, acțiuneavaputeafiefectuatășipânălaîn ceperea urmăririi penale. În cazulîncareestene cesară efectuarea acțiunii procesuale respectiveînprivința bănuituluisauînvinuitului, examinarea corporală aacestoraseva efectuadoarlafazaur măririi penale. Totodată, în cazulîncare martorulsaupartea vătămatănuaudatconsimțământulînvederea examinăriisalecorporale, acțiunearespectivăseva efectuaînbaza ordonanței, cuautorizarea judecătoruluideinstrucție, iarînbaza art. 279 alin. (1) CPP în coroborarecuart. 119 CPP, acțiuneaseva efectua imperativdoardupăînceperea urmăririi penale. Avândînvedere argumentele privitoarelavictima infracțiuniișiaudierea acesteia, propunemca art. 119 CPP săfiemodificatșicompletat astfel încâtsăfie posibilă examinarea corporală avictimeiîncondițiile prevăzutelamartorșipartea vătămată. Examinarea cadavrului. Acțiunea respectivăsevaefectuaatâtlafazade verificare asesizăriicuprivirelainfracțiune, câtșilafazaurmăririipenale, în dependențădetimpul depistării cadavru lui (pânălaîncepereasaudupă începerea urmăririipenale). Exhumarea cadavrului. În conformitatecuprevederile art. 121 alin. (1) CPP, exhumarea cadavruluisefaceînbaza ordonanței motivate aorganuluideurmărire penală, cu autorizareajudecătoruluideinstrucțieșicu înștiințarea rudelor. Re spectiv, potrivit art. 279 alin. (1) CPP, exhumarea cadavruluiseva efectuadoarîn cadrul fazeideur mărire penală. Reconstituirea faptei. Analizând prevederile art. 122 CPP, ajungemlaconcluziacăacestanuimpune interdicții privitorlaefectuarea acțiuniidereconstituire afapteipânăla începereaurmăririi penale. În această ordinedeidei, acțiunea Scientific Annalsofthe Academy “Stefan cel Mare” of MIA of the Republic of Moldova
respectivă s-ar putea efectualafaza verificăriisesizăriicuprivirelainfracțiune. Totuși, suntemdepărereacăacțiunea vizată poatefiefectuatădoardupă începerea urmăririi penale, deoareceestenecesar aclarificacineparticipălareconstutuirea fapteișice presupune această acțiune procesu ală. În primul rând, la această acțiune subiectul principalestefăptuitorul, carepânăla începerea urmăririi penalenuareniciun statut procesual și, respectiv, nu putem efectuanicioacțiunecuparticiparea acestuia. Prin făptuitor, în norma discutată, probabilseareînvedere bănuitulsauînvinuitul. Totodată, reconstituirea fapteipresupune reproducerea acțiunilor, situațieisauaaltor circumstanțeîncare s-aprodus fapta. Prin urmare, organuldeurmărire penalădejaaajunslaconcluziacăexistă bănuiala rezonabilăcuprivirela comiterea infracțiunii, aînceput urmărirea penală și, respectiv, arecunoscut făptuitorulînca litatedebănuitsauînvinuit, ba chiarșila audiat, iar pentru aclarifica unele circumstanțeseproce deazălareproducerea acțiunilor etc. Pentruanuda posibilitatea interpretărilor ambiguu, propunem substituirea cuvântului „făp tuitorului” cu sintagma „bănuitului, învinuitului” din art. 122 CPP. Experimentulînprocedurădeurmărirepenală. Acțiunea menționatăseva efectuadoardupă începerea urmăririi penale, deoarece chiardinde numirea normei procesuale (art. 123 CPP) reiesecăacțiuneaseva efectuaînfazadeurmărirepenală. Maimultca atât, art. 123 CPP prevede expres sintagma de „cauza penală”. Percheziția. În temeiul art. 125 CPP, perchezițiaseva efectuadoarînfazade urmărire penală. În primul rând, este vorba despre căutarea obiectelor etc. dobânditedepeurmainfracțiunii, precumșiadocumentelor etc. carearputeaaveaimportanță pentru cauza penală. Înaldoilea rând, acțiunea respectivăseva efectuacuautorizareajudecătoruluideinstrucție, ceeacepotrivit art. 279 alin. (1) CPP, acestfaptpoateavealocdoarîn cadrul urmăririi penale. În aceiași ordinedeidei, potrivit art. 128 alin. (2) CPP esteîndreptsăintreîn domiciliusauînalteîncăperi persoanacareefectuează urmărirea penală (avându-seînvederecăurmărirea penală afost începută).
Percheziția corporalălafelseva efectuadoardupă începerea urmăririi penale, deoarece art. 130 alin. (1) CPP expres prevedecăacțiunea respectivăesteoacțiunedeurmărire penală. Există oproblemă destuldemare, după noi, înceeace privește efectuarea perchezițieiîncazurilecenu suferă amânaresauîncazde delict flagrant. Potrivit art. 125 alin. (4) CPP, înaceste cazuri perchezițiasepoate efectuaînbazauneiordonanțe motivate aprocurorului, fără autorizația judecătoruluideinstrucție, urmîndcaacestuiasăise prezinte imediat, darnumai tîrziu de 24 deoredelaterminarea percheziției, materialele obținuteînurma percheziției, indicîndu-se motivele efectuării ei. Considerămcăodatăceaceastă acțiuneseefec tueazăînexclusivitateînbaza ordonanței procu roruluiarputeafiîncălcat principiul operativității, iar probeleînvederea soluționării juste acauzei penalearputeafide negăsitsaudistruse. De exemplu, într-ocauză penală gestionatăde organuldeurmărire penală instituitîncadrul IP Centru afost autorizată perchezițialadomiciliul cet. X, situatînsatul Giurgiulești, undesuntprobecăbunurile sustraseseaflă anumeînlocul indicat. În timpul efectuării percheziției, fără participarea procurorului, organuldeurmărirepenală aobținut probecedenotă prezența bunurilor sustraselaoaltă adresă (ca pildă, la vecin, fie făptuitorul aascuns bunurilelaorudă), iar perchezițialaadresanouăeste necesară. Cumvaproceda organuldeurmărire penală? Potrivit legii, acesta trebuiesăaibă ordonanța motiva aprocurorului. Ofițeruldeurmărire penală telefo nează procurorulșiîl anunță despre necesitatea efectuării perchezițieilaoaltă adresă. Procurorul, fiindînmun. Chișinău, emite această ordonanțășioexpediază ofițeruluideurmărire penalăpecareva aplicațiialetelefonului. După noi, aceastăacțiunenueste legală, deoarece procurorul, laacelmoment, nu poate să-și motiveze ordonanța fiindcănuare fizic probelecaredenotă necesitateaefectuării perchezițieilaonouă adresă, iarînal doilea rând, ofițerulesteobligatsăaibă ordonanța originală, săseconvingăcăaceasta afost emisășisemnatădeprocurorulcareconducecuurmărireapenalășisă transmită ocopie persoaneiînacărui domiciliuseface percheziția. Se prezumă Scientific Annalsofthe Academy “Stefan cel Mare” of MIA of the Republic of Moldova
că, procurorul emite ordonanța, iar ofițerul oprimeșteîntemeiulunordiscuții telefoniceșinu aprobelorsautemeiurilordeefectuare aacestei acțiuni procesuale. Existășisituațiicândprocuroriiemitordonanțeledepercheziție, în aceste cazuri, însă atuncicândeste necesară mențiunea adreseisauapersoanei lăsândlocliber, astfel încâtdacăapare osituațiedegenul menționatmaisus, ofițeruldeur mărire penalăsăpoată introduce datelecustiloul. Acestfaptesteșielunulilegal, contravine preve derilor art. 255, 125, 128 CPP. De exemplu, încadrul cauzei penale nr. 2017670151 afost emisă oastfeldeordonanță, însă judecătoruldeinstrucție arespins demersul procurorului privind legalizareaacestei acțiuni procesuale, pe motivele expuseșicareaufost invocatedeapărare. Declarândrecus asupra încheierii judecătoruluideinstrucție, Curtea de Apel Chișinău, în dosarul 13r-16/18 (02-11r-1435-22012018), la 30.01.2018, aemis Deciziacuprivirelarespingereacainadmisibil arecursului procurorului, lăsândînvigoare hotărâreaprimei instanțe. Dinceleexpuse, se impune modificareașicompletarea art. 125 CPP, astfel încâtsăpermită organuluideurmărire penală emiterea ordonanței motivateîncazurilecenu suferă amânaresauîncazde delict flagrant. Or, pânălaurmă procurorulșijudecătoruldeinstrucțievorverifica legalitatea acestei acțiuni. Ridicareadeobiecteșidocumente. Acțiunea respectivă, în temeiul art. 126, 279 CPP, poatefiefectuatășipânălaînceperea urmăririi penale. Atuncicândeste necesară ridicareadeobiecteșidocumenteînlocalurile misiunilor diplomati ce, reieșinddinprevederile art. 129 CPP, această acțiuneseva efectuadoarîn cadrul urmăririipenale. Totodată, în cadrul urmăririi penaleseva efectuașiridicarea documentelorceconțininformațiicareconstituie secretdestat, comercial, bancar, precumșiridicarea informației privind convorbirile telefonice . Or, potrivit art. 126 alin. (2) CPP această acțiunecarearecaobiectdocumentele respectiveseface numaicuautorizația judecătoruluideinstrucție, iar potrivit art. 279 alin. (1) CPP, aceastaarelocdoarlafazaurmă ririi penale. Măsurile specialedeinvestigații. În confor
mitatecuprevederile art. 1321 alin. (1) CPP, acti
vitatea specialădeinvestigații reprezintă totalitateadeacțiunideurmărire penalăcucaracter public și/ sau secret efectuatedecătre ofițeriideinvestigațiiîncadrul urmăririi penale numaiîncondițiileșiîn modul prevăzutedeprezentul cod. Din conținutul normei vizate, măsurile specialedeinvestigațiisevor efectuadoarîn cadrul urmăririi penale. Totuși, după noi, există oexcepțieînart. 135 CPP, care, controlul trasmiteriisauprimiriibanilor, serviciilororiaaltor valori materialesaunemateriale pretinse, acceptate, extorcatesauoferite, se poate realizapânăla începerea urmăririipenale, adicălafazadeverificare asesizăriicuprivirelainfracțiune. Astfel, potrivit art. 135 alin. (3) CPP, acțiunilede transmiteresauprimiresubcontrol abanilor, serviciilororiaaltor valori materialesaunematerialepretinse, acceptate, extorcatesauoferite, deșicadformalsubincidența infracțiunii, înmodseparatnuconstituie infracțiuneșise realizeazădoarînscopde identificare aintențiilorșide verificare asesizăriicuprivirelasăvîrșirea infracțiuniicareaînceputpînălasauîn afara implicării organelor indicatelaalin. (2). Din conținut acestei norme, această măsură specialădeinvestigațiiserealizeazădoarînscopde identificare aintențiilorșide verificare asesizăriicuprivirelasăvîrșirea infracțiunii. Prin urmare, desprindemcă măsura specialădeinvestigațiidindiscuție poatefiefectuatădoarlafazade verificare asesi zăriicuprivirelainfracțiune, adicăînvedereastabilirii bănuielii rezonabilecuprivirelainfracțiune. Cualtecuvinte, identificarea intențiilorșiverificareasesizăriiarecascopstabilirea circumstanțelor enunțate, conform cărora organuldeurmărirepenală trebuiesădecidădacăeste cazuldeaîncepe urmărirea penalăsausă constate circumstanțelecareexclud urmărirea penală. Bineînțeles, vorfimulte discuții contradic
torii, deoarece art. 1321 alin. (1) CPP prevede
expres faptulcăactivitatea specialădeinvestigațiiserealizeazădoarîn cadrul urmăririi penale. Însă, art. 135 CPP este onormă specialăînraport cu
art. 1321 CPP, care poartăuncaracter general.
Respectiv, în cazulîncare există concurență într- Scientific Annalsofthe Academy “Stefan cel Mare” of MIA of the Republic of Moldova
onormă generalășispecială, se aplică normaspecială. Constatările tehnico-științificășimedicolegală. Așadar, din conținutul art. 139, 140 CPP, se desprinde faptulcăconstatarea tehnico-științificășimedico-legală, poatefidispusășipânălaîncepereaurmăririi penale. Acestfaptse dovedeșteprindispunerea acestor constatărișide către organuldeconstatare, careesteîn drept aefectua acțiuni privind stabilirea bănuielii rezonabilecuprivirelainfracțiuneșipânălaînceperea procesului penal.
Or, potrivit art. 6 pct. 11) CPP, actdeconstatare
esteundocumentprincare organuldeconstatare consemnează orice acțiune premergătoare urmăririi penaleînvederea stabiliriișiconfirmării bănuielilor rezonabilecăafost săvîrșită oinfracțiune. Dispunerea expertizelor. Dispunerea exper tizelorseva efectuadoardupă începerea urmăririi penale. Acestfaptse argumenteazăprinsintagmeledin art. 142 alin. (1) CPP, și anume: „cauzapenală” și „persoanacareefectuează urmărirea penală.” Respectiv, în acestcazlegiuitorulareîn vederecăurmărirea penalădejaafost începută. Totodată, la dispunerea expertizelor organuldeurmărire penalăesteobligatsăefectueze acțiuni premergătoare efectuării expertizei judiciare (art. 145 CPP) șilaaceste acțiuni participănudoar partea acuzării, ci implicitșicea aapărării (bănui tul, învinuitul etc.). Colectarea mostrelor pentru cercetare compa rativă. Reieșinddinprevederile art. 154 alin. (1) CPP, organuldeurmărire penalăesteîn dreptsăco lecteze mostrecarereflectă particularitățile omului viu, cadavrului, animalului, substanței, obiectuluidacăinvestigarealorare importanță pentru cauza penală. Întrucât legislatorul folosește sintagma „cauza penală”, acțiunea respectivăvafi efectuatădoardupă începerea urmăririi penale. Maimultca atât, atuncicândmostrelevorfi colectatedela bănuitsauînvinuit (art. 154 alin. (2) CPP). Potrivit art. 279 alin. (2) CPP, orice acțiunede urmărire penalăînincintauneiunități publicesauprivatesepoate efectuadoarcu consimțămîntul conduceriisaual proprietarului acestei unitățioricu autorizația procurorului, iarîncazurile prevăzutedeprezentul cod – cu autorizația judecătoruluideinstrucție. Potrivit acestei norme, legiutorulareîn vedere acțiunilecepotfiefectuatedoarîn cadrul urmăririi penale. Cercetarea, percheziția, ridicareadeobiecteșialteacțiuni procesualeladomiciliupotfi efectuatedoarcu consimțămîntul persoaneidomiciliatelaadresa respectivăsaucu autorizația respectivă. În unele cazuri (de exeplu, cercetarealafațaloculuiîndomiciliul victimei) aceste acțiunisepot realizalafazadeverificare asesizăriicuprivirelainfracțiune, iarînaltele (de exemplu, percheziția domiciliului bănuitului) sunt realizaredoarîncadrul urmăririi penale, deoareceestenecesară autorizarea judecătoruluideinstrucție. În cazul infracțiunilor flagrante, precumșiîn cazurilecenu suferă amînare, consimțămîntulsauautorizația prevăzutelaalin. (2) și (3) ale art. 279 CPP nusântnecesare, însă despre efectuarea acțiunilor respectiveesteinformat imediat, darnumai tîrziu de 24 de ore, procurorul sau, după caz, judecătoruldeinstrucțiecareurmasădeaautorizația respectivă. Aceste acțiunisevor efectua
doarîncadrul urmăririi penale.6
Acțiuniledeurmărire penalălasediilereprezentanțelor diplomaticeșiinstituțiilor asimilateacestora, precumșiîn clădirileîncarelocuiesc membrii acestor reprezentanțeșiinstituții asimilatelorși familiile lor, sepotefectua numaidecătre procurorșinumailacerereasaucuconsimțământul statului străin, exprimatedeșeful reprezentanței diplomaticeoride conducătorul instituției asimilate reprezentanței diplomaticeșiîn prezența acestora. Consimțământul pentru efectuarea acțiunilordeurmărire penalăîncon dițiile art. 279 alin. (5) CPP secereprin interme diul Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldovașiaceste acțiuniseefectueazăînprezențaunuireprezentant al Mi nisterului Afacerilor Externe și Integrării Europe
ne al Republicii Moldova.7 Aceste acțiuninupot
fi realizateînfazadeverificare asesizăriicuprivirelainfracțiune, deci, respectiv, sunt realizateîncadrulurmăririi penale.
6 A se vedea art. 279 alin. (4) CPP. 7 A se vedea art. 279 alin. (5) CPP.
Scientific Annalsofthe Academy “Stefan cel Mare” of MIA of the Republic of Moldova
Referințe bibliografice Bibliographical references
1. Coduldeprocedură penală al Republicii 5. Materialele cauzei penale nr. 2017670151. Moldova. 6. Decizia Curții de Apel Chișinău din 2. Hotărârea CtEDO Mătăsaru și Savițchi 30.01.2018, emisăîndosarul 13r-16/18 (02contra Moldovei din 02.11.2010 (cererea 11r-1435-22012018). 38281/08). 7. https://www.hr-dp.org/files/2013/09/10/ 3. Hotărârea CtEDO Guțu v. Moldova, nr. C A S E _ O F _ T E I X E I R A _ D E _ 20289/02, § 61, 7 iunie 2007. CASTRO_v._ PORTUGAL _.pdf 4. Recomandarea nr. 38 a Curții Supreme de 8. https://cambodia.ohchr.org/sites/defa Justiție a Republicii Moldovacuprivirelault/files/echrsource/Barber%c3%a0,%20 acțiunile procesualecarepotfiefectuate din Messgu%c3%a9%20&%20Jabardo%20 momentul sesizăriisauautosesizării organu v.%20Spain%20%5b6%20Dec%20 lui competentpânăla declanșarea urmăririi 1988%5d%20%5bEN%5d.pdf penale.
Despre autori: About authors: Tudor OSOIANU, Tudor OSOIANU, doctorîndrept, profesor universitar, PhD, university professor, Catedra „Procedură penală, criminalistică Chair “Criminal Procedure, Forensicsșisecuritate informațională”, and Information Security”, Academia „Ștefan cel Mare” a MAI Academy “Ștefan cel Mare” of the MIA, e-mail: tosoianu@gmail.com e-mail: tosoianu@gmail.com Dinu OSTAVCIUC, Dinu OSTAVCIUC, doctorîndrept, conferențiar universitar, PhD, associate professor rector al Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI rectorofthe Academy “Ștefan cel Mare”of the MIA, e-mail: ostavciuc@mail.ru e-mail: ostavciuc@mail.ru