Participarea procurorului în apelul penal

Scientific Annals of the Academy “Stefan cel Mare” of MIA of the Republic of Moldova

CZU 343.114(156.23 DOI 10.5281/zenodo.6826736

ANALIZA DOCTRINEI ALTOR STATE ANALYSIS OF THE DOCTRINE OF CU PRIVIRE LA PARTICIPAREA OTHER STATES REGARDING THE PROCURORULUI ÎN APELUL PENAL PARTICIPATION OF THE PROSECUTOR IN THE CRIMINAL APPEAL

Tudor OSOIANU, doctor în drept, profesor universitar Tudor OSOIANU PhD, university professor Dumitru CALENDARI, doctorand Dumitru CALENDARI PhD student

Lucrărileși cercetările cu implicații nemijloci Articles and research with direct implications te asupra participării procurorului la examinarea on the participations of the prosecutor in the ex cauzelor penale în instanțele de apel în Republi amination of criminal cases in the courts of appeal ca Moldova lipsesc. Respectiv, prezintă interes a in the Republic of Moldova are missing. It is inter evidenția modul de tratare a acestui subiect în vi esting to highlight the way in which this topic is ziunea diferitor cercetători străini în urma identi treated in the vision of different foreign research ficăriiși analizei materialelorștiințifice relevante, ers following the identification and analysis of rel publicate peste hotarelețării. evant scientific materials, published abroad. Cuvinte cheie: proces penal, apel, procuror, Keywords: penal trial, appeal, prosecutor, the doctrina altor state. doctrine of foreign states.

Introducere. Analizând publicațiile fă Introduction. We can mention that ana cute de către autorii străini cu referire la tema lyzing the publications made byforeign authors abordată în această lucrare, putem menționa că with reference to the topic the procedural sta statutul procesual al procurorului în instanța tus of the prosecutor in the appellate court is of de apel prezintă un interes deosebit cu referire particular interest with regard to the improve la perfecționarea mecanismului de reglementa ment of the mechanism for regulating the legal re a raporturilor juridice între participanții la relations between the participants in the trial. proces. Methods and materials applied. Theo Metodeși materiale aplicate. La ela retical, normative and empirical material was borarea acestui articol a fost folosit materia used in the elaboration of this article. Also, the lul teoretic, normativși empiric. De asemenea, research of the respective subject was possible cercetarea respectivului subiect a fost posibilă by applying several methods of scientific inves prin aplicarea mai multor metode de investiga tigation specific to the theory and doctrine of reștiințifică specifice teorieiși doctrinei pro criminal procedure: logical method, compara cesual-penale: metoda logică, metoda analizei tive analysis method, systemic analysis, etc. comparative, analiza sistemică etc. The purpose of the research. Exami Scopul cercetării. Examinareași analiza nation and analysis of the doctrine of foreign doctrinei statelor străine privind participarea states regarding the participation of the pros procurorului la examinarea cauzelor penale în ecutor in the examination of criminal cases in instanțele de apel. the courts of appeal. Rezultate obținuteși discuții. După C.- Results obtained and discussions. Ac S. Paraschiv, pentru procuror exercitarea căilor cording to Paraschiv C-S., for the prosecutor, de atac constituie mijlocul practic prin care își the exercise of remedies is the practical means aduce la îndeplinire obligația de a veghea la by which he fulfills his obligation to ensure respectarea legalității în activitatea instanțelor, compliance with the law in the work of the astfel încât să nu fie afectate interesele genera courts, so as not to affect the general interests le ale societății, ordinea de drept, drepturile of society, the rule of law, the rights and freeși libertățile cetățenilor. Deoarece legea nu îi doms of citizens. The law does not recognize recunoaște dreptul de a anula el însuși actul his right to annul the jurisdictional act which jurisdicțional pe care îl consideră nelegal, pro he considers illegal, the prosecutor - through curorul – prin intermediul căilor de atac – va appeals - will refer to either a higher court, be, sesiza fie o instanță superioară, fie, mai rar, less often, even the court that gave the judg chiar instanța care a dat hotărâreași va solicita ment and will request a legal and sound judg pronunțarea unei hotărâri legaleși temeinice ment [1, p.492; 2, p.2]. [1, p.492; 2, p.2]. „In exercising his right to appeal, on the „În exercitarea dreptului său de a declara criminal side or the civil side, the prosecutor apel, fie că este vorba despre latura penală sau is not restricted by the conclusions made bydespre latura civilă, procurorul nu este îngrădit him or by another representative of the Public de concluziile puse de el sau de un alt repre Ministry during the debate on the merits. The zentant al Ministerului Public cu ocazia dezba Public Prosecutor’s Office, either in the same terii asupra fondului. Ministerul Public, fie în person or in a different person, may use the ap aceeași persoană, fie în persoană diferită, poate peal even in contradiction with its conclusions uza de calea apelului chiarși în contradicție cu at first instance.” [2, p.42] concluziile sale de la prima instanță.” [2, p.42] According to Professor Theodoru Gr., if Potrivit profesorului Gr. Theodoru, dacă it is a different prosecutor than the one who este vorba despre un alt procuror decât cel care participated in the court of first instance, the a participat în instanța de fond, apelul poate fi appeal can be declared only by the chief pros declarat numai de prim-procurorul parchetului ecutor of the prosecutor’soffice of which the din care face parte procurorul deședință care a sitting prosecutor who made the conclusions pus concluziile sau de către procurorul ierarhic belongs or by the hierarchically superior pros superior [3, p.313]. ecutor [3, p.313]. Ă. Bezmelinițîna a analizat activitatea Bezmelinițîna Ă. analyzed the function funcțională a procuroruluiși a concluzionat că al activity of the prosecutor and concluded prima funcție a procurorului în procesul penal that the first function of the prosecutor in the este supravegherea privind executarea legii, or criminal process is the supervision regard această sarcină stabilește ulterioara activitate ing the execution of the law, it establishes the a procurorului, legată de susținerea învinui subsequent activity of the prosecutor, related rii în instanța de judecată. Dominarea funcției to the support of the accusation in the court. de supraveghere asupra executării legilor în Dominance of the supervisory function over atribuțiile procurorului este determinată de the execution of laws in the attributions of the rolul public al procurorului în activitatea sa prosecutor is determined by the activity and ca reprezentant al statului. Pentru a discipli public role of the prosecutor in his activity as na participanții la proces, autorul propune in a representative of the state. In order to disci troducerea modificărilor în CPP, și anume: în pline the participants in the process, the author cazul neprezentării, fără motive întemeiate, a proposes to introduce changes in the Code of persoanei care a depus apelul, instanța de apel Criminal Procedure, namely: in case of failure va înceta procedura apelului. De asemenea, to appear, without good reason, of the person autorul a propus ca retragerea apelului să fie who filed the appeal, the appellate court will făcută până la începereaședinței de judecată a terminate the appeal procedure. The author instanței de apel [4, p.131-159]. proposed that the withdrawal of the appeal Iu. Franțiforovși C. Pronin atrag atenția la could be made until the beginning of the court importanța pe care o are procurorul, deoarece hearing of the court of appeal [4, p.131-159]. dreptul la atacși participarea acestuia în pro Franțiforov Iu. and Pronin C. they draw cedura de apel, după caracterulși conținutul attention to the importance of the prosecutor, Scientific Annals of the Academy “Stefan cel Mare” of MIA of the Republic of Moldova

său nu se deosebesc de dreptul respectiv al because the right to attack and his participa părții apărării, în corespundere cu principiul tion in the appeal procedure, according to its contradictorialității. Totodată, în comparație character and content, it does not differ from cu avocatul, care acționează în interesele clien the respective right of the defense party, in tului său, procurorul apără atât interesele in accordance with the principle of adversarial culpatului, cât și ale părții vătămate. Drepturile proceedings. Compared to the lawyer, who acts egale, garantate participanților la proces prin in the interests of his client, the prosecutor de Constituțieși normele legislației procesual-pe fends the interests of both the defendant and nale, constituie un garant ca dreptul la apel să the injured party. The equal rights guaranteed aparțină mai multor persoane [5, p.16]. to the participants in the trial by the Constitu Analizând prioritățile activității procuro tion and the norms of the criminal procedural rului, R. Nemzorova a menționat că o identifi legislation, constitute a guarantee that the right care precisă și realizarea priorităților activității to appeal belongs to several persons. [5, p.16]. de procuror au un rol important în aprecierea Nemzorova R. analyzing the prosecutor’svolumului de muncă a lucrătorilor procuratu work priorities, noted that the precise identi rii. Atingerea organizării optime a activității fication and prioritization of the prosecutor’sorganelor procuraturii în scopul formării work have an important role to play in assess priorităților cu posibilitatea asigurării reale a ing the workload of prosecutors. An important realizării lor în condițiile procuraturilor con criterion of the resultant activity of prosecu crete este un criteriu important al activității tors is it achieving the optimal organization of rezultative a procurorilor [6, p.27]. the activity of the prosecutor’soffice in order Potrivit lui V. Papandopolși C. Turianu, to form priorities with the possibility of real as „procurorul poate face apel în ceea ce privește surance of their realization in the conditions of latura penală și latura civilă. Acest drept, re the concrete prosecutor’soffices [6, p.27]. cunoscut procurorului, este în concordanță cu According to Papandopol V. and Turianu prevederile constituționale, potrivit cărora, C., „the prosecutor can appeal on the criminal în activitatea judiciară, procurorul reprezintă side and the civil side. This right, recognized interesele generale ale societățiiși apără ordi to the prosecutor, is in accordance with the nea de drept, precumși drepturileși libertățile constitutional provisions according to which, cetățenilor. Procurorul poate declara apel îm in the judicial activity, the prosecutor repre potriva tuturor hotărârilor susceptibile de a fi sents the general interests of the company and atacate pe această cale. Dreptul procurorului defends the rule of law, as well as the rights de a declara apel, în defavoarea sau în favoarea and freedoms of citizens. The prosecutor may părților, nu este condiționat în niciun fel de ati appeal against any decision that may be chal tudinea acestora față de hotărârea pronunțată. lenged in this way. The right of the prosecutor El poate acționa în favoarea unei părți chiar to appeal, against or against the parties it is in dacă acea parte, față de care hotărârea primei no way conditioned by their attitude towards instanțe este netemeinică sau nelegală, a rămas the judgment rendered. He may act in favor of inactivă, nefolosindu-se de dreptul de a o ata a party even if that party did not exercise his ca” [7, p.46-47]. right to challenge the judgment” [7, p.46-47]. Gh. Mateuț a menționat că, „în baza prin Mateuț Gh. noted that, „based on the cipiilor unității sau indivizibilitățiiși al subor principles of unity or indivisibility and hier donării ierarhice, apelul poate fi declarat fie archical subordination, the appeal can be de de către procurorul de la parchetul de pe lân clared either by the prosecutor from the pros gă instanța care a pronunțat hotărârea supusă ecutor’soffice attached to the court that issued apelului, fie de către procurorul de la parchetul the judgment subject to appeal, either by the de pe lângă instanța superioară.” [8, p.205] prosecutor at the prosecutor’soffice attached Potrivit opiniei lui P. Buneci, „partici to the higher court” [8, p.205]. parea procurorului la judecata în apel este According to Buneci P., „the participation obligatorie, oricare ar fi obiectul cauzei. Dacă of the prosecutor in the trial on appeal is man motivele de apel se referă la unele aspecte de datory, whatever the object of the case. If the terminate, aceste aspecte nu-lopresc pe pro reasons for the appeal relate to certain issues, curor ca în susținerea apelului să invoceși alte these matters do not prevent the prosecutor motive pentru care pretinde desființarea hotă from invoking other reasons in support of the rârii atacate.” [9, p.196, 222]. appeal for the annulment of the judgment un I. Sevastianik a concluzionat că, „În apel der appeal” [9, p.196, 222]. procurorul este o parte în procesși susține în Sevastianic I. concluded that, „On appeal, vinuirea de stat prin toate metode acordate de the prosecutor is a party to the proceedings and lege, exercitând în continuare funcția de urmă supports the state prosecution by all means rire penală. Reieșind din specificul procedu provided bylaw, still exercising the function of rii de apel, tactica participării procurorului în criminal prosecution. The tactics of the pros instanța de apel este la fel specifică și formează ecutor’sparticipation in the appellate court un capitol independent al tacticii participării are equally specific and forms an independ procurorului la examinarea cauzelor penale ent chapter on the tactics of the prosecutor’s de instanțele de judecată. La pregătirea pentru participation in the examination of criminal participarea la examinarea cauzelor penale în cases by the courts. Techniques and methods instanța de apel pot fi folosite tehniciși metode developed byforensic science may be used to dezvoltate deștiința criminalistică, precumși prepare for participation in the examination of metodele program-țintă și metoda modelării.” criminal cases in the appellate court, as well as [10, p.174-176] the target program methods and the modeling Potrivit autorului L. Altînnikova, obliga method.” [10, p.174-176] tivitatea participării procurorului în instanța According to Altînnicova L., it is a vio de apelși lipsa prevederilor analogice cu refe lation of the principle of adversarial proceed rire la inculpat în cazul reexaminării hotărâri ings and of equal rights of the parties, in case lor judecătorești este o încălcare a principiului of re-examination of court decisions, the obli contradictorialitățiiși al egalității de drepturi gation of the prosecutor’sparticipation in the ale părților [11, p.190-195]. appellate court and the lack of analogous provi Autorii unui ghid, elaborat sub conduce sions regarding the defendant [11, p.190-195]. rea lui A. Haliulin, consideră că nu sunt impedi The authors of a guide, developed under mente ca procurorul ierarhic superior să reali the direction of Haliulin A., considers that there zeze dreptul la aplicarea unei soluții legale pe are no impediments to the hierarchically supe o cauză concretă în locul soluției procurorului rior prosecutor exercising the right to apply a din subordine [12, p.15]. legal solution to a concrete case instead of the După opinia doamnei N. Jumakano subordinate prosecutor’s solution [12, p.15]. va, „oricare reprezentant al procuraturii în According to Jumacanova N., „any rep instanța de apel exercită funcția de susținere a resentative of the prosecution in the court of acuzării de statși are împuterniciri prevăzute appeal exercises the function of supporting the de lege în instanța de apel, chiar dacă participă state prosecution and has the powers provid mai mulți procurori, nu pot fi păreri diferite din ed bylaw in the appellate court, even if several partea procuraturii” [13, p.101-104]. prosecutors participate, there can be no differ Trebuie de atras atenția asupra ent opinions from the prosecution” [13, p.101conținutului dovezilor prezentate în apeluri 104]. le procurorilor. Dacă dovezileși argumentele Attention must be drawn to the content ale procurorilor se completează unele pe alte, of the evidence presented in the prosecutors’ atunci instanța va examina ambele apeluri. Nu appeals. If the prosecutors’ evidence and argu se acceptă poziția contrară a procurorilor, or, ments complement each other, then the court instanța de apel nu poate fi ca o curte de arbi will consider both appeals. The opposite posi trajși să soluționeze conflictul între procurori. tion of prosecutors is not accepted. The appel În cazul în care, procurorul ierarhic superior late court cannot be like an arbitration court nu este de acord cu poziția acuzatorului de stat, and resolve the dispute between prosecutors. atunci are dreptul de a declara apelși a parti If the hierarchically superior prosecutor does cipa la examinarea apelului în instanța de apel not agree with the position of the state pros Scientific Annals of the Academy “Stefan cel Mare” of MIA of the Republic of Moldova

sau de a împuternici participarea unui alt pro ecutor, then he has the right to appeal and to curor [14, p.84-85]. participate in the examination of the appeal in O. Kopîlova a precizat că „procurorul nu the appellate court or to authorize the partici are dreptul să fie pasiv în legătură cu încălcări pation of another prosecutor [14, p.84-85]. le observate, ca ulterior să declare apel împo Copîlova O. stated that “the prosecutor triva unei sentințe ilegaleși nemotivate. Procu has no right to be passive in connection with rorul acționând din numele legiiși al statului, the observed violations, to subsequently ap nu numai că este în drept, darși este obligat să peal against an illegal and unjustified sentence. întreprindă măsurile pentru înlăturarea încăl Regardless of the procedural subject, who ad cărilor legii, indiferent de subiectul procesual, mitted them, the prosecutor acting on behalf of care le-a admis. Prin participarea în ședințele the law and the state, not only is in law, but also de judecată, procurorul asigură înlăturarea în is obliged to take measures to remove viola călcărilor drepturilorși intereselor legitime ale tions of the law. By participating in court hear participanților la proces. Statutul procesual al ings, the prosecutor ensures the removal of procurorului rămâne neschimbat la orice etapă violations of the rights and legitimate interests a procesului penal.” [15] of the participants in the trial. The procedural I. Neagu a precizat că „...în cazul în care, în status of the prosecutor remains unchanged at cursul judecății, au fost încălcate unele dispoziții any stage of the criminal proceedings.” [15] legale care reglementează desfășurarea proce Neagu I. stated that, “... if, in the course sului penal, de ex. citarea părților, vătămându- of the trial, some legal provisions governing se drepturi procesuale ale părții civile sau ale the conduct of criminal proceedings have been părții responsabile civilmente, și dacă partea violated, for example, summoning the parties, respectivă nu a declarat apel, neinvocând nu infringing the procedural rights of the civil litatea, procurorul poate totuși să atace hotă party or the civilly liable party, and if the par rârea primei instanțe și să invoce, ca motiv de tyconcerned has not lodged an appeal, failing apel, vătămarea cauzată părții civile sau părții which the plea may be invoked, the prosecutor responsabile civilmente, dacă desființarea ho may still challenge the judgment of the first in tărâri atacate se învederează necesară pentru stance, if the annulment of the judgment under aflarea adevăruluiși justa soluționare a cau appeal is necessary to find out the truth and the zei.” [16, p.541] just settlement of the case.” [16, p.541] „Pregătirea minuțioasă pentru partici „Thorough preparation for participation pare la examinarea cauzei penale în instanța in the examination of the criminal case in the de apel presupune studierea materialelor re appellate court, involves the study of the re spective ale cauzei penale, practicii judiciare în spective materials of the criminal case, the ju partea aplicării legii penale, analiza legalității dicial practice in the application of the crimi urmăririi penaleși procedurii judecării cau nal law, analysis of the legality of the criminal zei în prima instanță. Procurorul trebuie să investigation and the trial procedure in the accentueze atenția sa nu numai la respecta first instance. The prosecutor must emphasize rea normelor legii procesual-penale, darși să his attention not only to the observance of the aprecieze probele cercetate în prima instanță norms of the criminal procedural law, but also din punctul de vedere al prezenței sau absenței to assess the evidence examined at first in unor divergențe în probe. Aceasta va permite stance from the point of view of the presence procurorului să întocmească corect cererea de or absence of divergence in evidence. This will apel, darși să analizeze necesitatea înaintării allow the prosecutor to process the appeal cor demersurilor privind cercetarea probelor la ju rectly, but also to analyze the need to submit decarea apelului.” [17, p.82-83] the steps regarding the investigation of the evi „Este necesar un control asupra pregă dence at the judgment of the appeal” [17, p.82tirii procurorilor atât la susținerea acuzării de 83]. stat, cât și la participarea la judecarea cauzei în „It is necessary to control the prepara ordinea de apel.” [17, p.83-84] tion of prosecutors both in support of the state N. Kirillova afirma că „susținerea calita prosecution as well as to participate in the trial tivă a învinuirii penale, profesionalismul acu of the case in the order of appeal” [17, p.83-84]. zatorilor de stat sunt condiții necesare pentru Kirillova N. stated that „the qualitative contracarareași profilaxia infracționalității. support of the criminal accusation, the profes Autorul menționează că participarea acuzato sionalism of the state accusers are necessary rului de stat în cadrul judecății la toate etapele conditions for counteracting and preventing presupune exercitarea unui rol foarte activ, in crime. the participation of the state prosecu erent părții într-un proces penal, în condițiile tor in the trial at all stages implies the exercise rolului modificat al instanței de judecată, care of a very active role, inherent in the party in a are doar sarcina de a crea părților condiții ega criminal proceeding, given the modified role le pentru executarea obligațiunilor procesuale of the court, which has only the task of creatși exercitarea de către acestea a drepturilor ing a level playing field for the parties to fulfill acordate.” [18, p.48-49] their procedural obligations and exercise their „Activitatea acuzatorului de stat poate fi rights.” [18, p.48-49] divizată, condiționat, în câteva etape: pregăti „The activity of the state prosecutor can rea cătreședința de judecată, participarea la be divided, conditionally, into several stages: ședința preliminară, participarea în partea pre preparation for the court hearing, participation gătitoare a ședinței de judecată, participarea la in the preliminary hearing, participation in the cercetarea judecătorească, participarea în dez preparatory part of the court hearing, partici bateri, participarea în instanța ierarhic superi pation in judicial investigation, participation in oară.” [18, p.50-51] debates, participation in the hierarchically su „La fiecare din etapele enumerate se re perior court.” [18, p.50-51] alizează anumite activități tactice ale acuzării „At each of the listed stages, certain tac de stat. Așa la etapa pregătirii cătreședința de tical activities of the state prosecution are car judecată, o importanță considerabilă o au pla ried out. At the stage of preparation for the nificarea, prognozarea, studierea situațiilor court hearing, planning, forecasting, study of de judecată, conlucrarea cu anchetatorul, pro court situations, cooperation with the investi curorul. Activitățile aplicate în cursulședinței gator, the prosecutor is of considerable impor preliminare, în partea pregătitoare a ședințeiși tance. The activities applied during the prelim în cadrul cercetărilor judecătorești, pot fi dife inary hearing, in the preparatory part of the rite, deoarece fiecare etapă a judecății are sar hearing and in the judicial investigation, may cinile propriiși o reglementare specifică pro be different, because each stage of the trial has cesuală. Activitățile tactice pot fi diferențiate its own tasks and a specific procedural regula în dependență de forma procedurii judiciare.” tion. Tactical activities can be differentiated de [18, p.51] pending on the form of the judicial procedure.” N. Danilovași N. Rezeapkina au precizat [18, p.51] că „studierea minuțioasă a documentelor din Danilova N. and Rezeapkina N. stated dosar permite procurorului să stabilească care that, „a thorough examination of the docu din probe sunt primordialeși indubitabileși ments in the file allows the prosecutor to de care pot fi interpretate de către apărare în folo termine which of the evidence is paramount sul inculpatului. Dacă în rezultatul analizei ma and indubitable and which can be interpreted terialelor cauzei penale se face o concluzie că în by the defense for the benefit of the defendant. cadrul urmăririi penale au fost ridicateși cer If, as a result of the analysis of the materials of cetate documente nu în volum deplinși există the criminal case, a conclusion is made that no posibilitatea de a obține probe suplimentare, documents were collected and investigated in atunci este necesar de a stabili care documen full during the criminal investigation and there te, undeși de la cine pot fi solicitate în cadrul is the possibility of obtaining additional evi cercetărilor judecătorești pentru a fi anexate la dence, then it is necessary to determine which dosar.” [19, p.41-46] documents, where and from whom they can be A. Aitzhanova a menționat că „metodolo requested in the judicial investigations to be at gia susținerii acuzării de stat nu poate fi dez tached to the file.” [19, p.41-46] voltată în limitele metodologiei unice ale ur Aitzhanova A. stated that, „he methodol Scientific Annals of the Academy “Stefan cel Mare” of MIA of the Republic of Moldova

măririi penale. Acuzatorul de stat nu se ocupă ogy of supporting the state prosecution cannot de un model informațional abstract, dar are în be developed within the limits of the single fața sa o învinuire concretă formulată în cadrul methodology of criminal prosecution. The state urmăririi penale, care conține indicarea unei prosecutor does not deal with an abstract in persoane concrete trase la răspundere penală, formation model, he has before him a concrete circumstanțele comiterii infracțiunii, timpul, accusation formulated in the criminal investi loculși metoda ș.a. Acuzatorul de stat în activi gation, which contains the indication of a spe tatea sa operează cu instituțiile incluse în legea cific person prosecuted, the circumstances of procesual-penală, și anume: obiectul probato the crime, the time, place and method, etc. The riuluiși limitele cercetării judecătorești.” [20, state prosecutor in his activity operates with p.144-148] the institutions included in the criminal pro Potrivit lui V. Isaenko, „participarea pro cedural law, namely: the object of the evidence curorilor la judecarea cauzelor penale necesită and the limits of the judicial investigation.” [20, nu numai cunoașterea normelor materialeși p.144-148] procesuale, darși cunoaștereași folosirea me According to Isaenco V. „the participa todelor susținerii învinuirii pe cauzele penale tion of prosecutors in the trial of criminal cases privind diferite categoriiși tipuri de infracțiuni. requires not only knowledge of material and Numai în aceste condiții acuzatorul de stat poa procedural rules, but also the knowledge and te să asigure realizarea atribuțiilor acordate lui use of methods to support the prosecution of în instanța de judecată, și datorită unei poziții criminal cases regarding different categories activeși exercitării profesionale a funcției and types of crimes. Only in these conditions acuzării de stat, să contribuie la adoptarea de can the state prosecutor ensure the perfor instanță a unei sentințe legale, motivateși echi mance of his duties in court, and, byvirtue of tabile.” [21, p.61] an active position and the professional exercise A. Khaidarov, N. Didenkoși A. Yunusov of the function of the state prosecution, to con au examinat unele „erori tipice care admit tribute to the adoption of a legal, reasoned and procurorii la examinarea cauzelor penale în fair sentence in court.” [21, p.61] instanțele de apel” și au evidențiat câteva din Khaidarov A., Didenko N. and Yunusov acestea, care afectează dreptul la un proces A. examined some “typical errors that pros echitabilși dreptul la apărare: „1) Procuro ecutors admit in examining criminal cases in rii nu studiază minuțios procesele-verbale al the courts of appeal” and highlighted some ofședințelor de judecată din prima instanță. Ast them, which affect the right to a fair trial and fel, în situații în care lipsește ultimul cuvânt al the right to defense: 1) – „Prosecutors do not inculpatului, sau lipsește înscrierea că instanța carefully study the minutes of the first instance se retrage în camera deliberării, procurorii nu court hearings. In cases where the defendant’s au reacționat în vederea înlăturării erorilor last word is missing, or it is missing the record respective. În rezultat, sentințele au fost casa that the court is retiring to the deliberation te, ca rezultat al admiterii erorilor respective room, the prosecutors did not react in order to cu privire la nerespectarea unor norme pro remove the respective errors. As a result, the cesual-penale obligatorii. 2) părții a încheierii sentences were overturned as a result of theși citației privind numireaședinței pentru un admission of the respective errors regarding termen mai scurt decât cel prevăzut în lege. 3) the non-observance of some mandatory pro Neasigurarea participării avocatului în intere cedural-criminal norms.” 2) – „Submission of sele inculpatului în cazurile când participarea the part of the conclusion and the summons acestuia este obligatorie, și anume: în cazuri regarding the appointment of the meeting for le când ultimul cuvânt se acordă inculpatului a shorter term than the one provided bylaw.” în lipsa avocatului, mai ales dacă inculpatul 3) – „Failure to ensure the participation of the nu a coordonat poziția sa cu avocatul. La felși lawyer in the interests of the defendant in cases pronunțarea sentinței în lipsa avocatului, din where his participation is mandatory, namely: motive întemeiate, este considerată ca o încăl in cases where the last word is given to the de care a dreptului la apărare, la care procurorul fendant in the absence of the lawyer, especially trebuia să reacționeze cu solicitarea amânării if the defendant did not coordinate his positionședinței de judecată.” [22, p.81-84] with the lawyer. Likewise, the pronouncement După părerea lui V. Șadrin, „procurorul, of the sentence in the absence of the lawyer, for susținând învinuirea de stat în instanța de jude good reasons, is considered as a violation of the cată, exercită urmărirea penală, adică inițiativa, right of defense, to which the prosecutor had rolul activ în menținerea poziției sale de acu to react with the request to postpone the court zareși combaterea dovezilor părții apărării. hearing.” [22, p.81-84] Pregătirea acuzatorului de stat presupune o In the opinion of Șadrin V., „the prosecu bună orientare în materialele cauzei penale, tor, supporting the state accusation in court, is previziune a oricăror situațiiși variante de ju prosecuting, initiative, the active role in main decare a cauzei penale, deținerea capacităților taining its prosecution position and combating volitiveși moral-psihologice, inclusiv capacita the evidence of the defense. The preparation of tea de a se menține cu sânge receși rezistența the state prosecutor presupposes a good ori în situații de conflict. Acuzatorul de stat trebuie entation in the materials of the criminal case, să manifeste imparțialitateași obiectivitatea în forecast of any situations and variants of trial apreciere probelor cercetate în ședință de ju of the criminal case, having volitional and mor decată. Renunțul la învinuire a persoanelorși al-psychological abilities, including the ability reabilitarea lor, cași susținerea învinuirii mo to keep cool and resilience in situations of con tivate corespunde în aceeași măsură sarcinilor flict. The state prosecutor must show impar procesului penal.”[23, p.39-43] tiality and objectivity in assessing the evidence Despre rolul criminalisticii pentru asi examined in court. The waiver of the accusa gurarea judecării apelului, D. Lazarev preciza tion of the persons and their rehabilitation, as că „metodele criminalistice ale apelului au un well as the support of the motivated accusation caracter de verificare, însă în sensul îngust, correspond equally to the tasks of the criminal deoarece nu se verifică temeinicia învinuirii în process.” [23, p.39-43] general, dar legalitatea, temeiniciași echitatea Lazarev D. stated that „On the role of fo sentinței adoptate, care se contestă de către rensics in ensuring the judgment of the appeal părți.”[24, p.56-57] however, in the narrow sense, because it does „Întrucât procuror în instanța de apel not verify the validity of the accusation in gen susține învinuirea de stat, atunci metodele eral, but the legality, validity and fairness of the tactice ale participării procurorului în prima sentence adopted, which is contested by the instanță pot fi aplicate de către procurorși în parties.” [24, p.56-57] instanța de apel. Totodată, aceste metode nu „As the prosecutor in the appellate court pot fi purși simplu copiate, deoarece judecarea supports the state accusation, the tactical meth în instanța de apel are obiectulși ordinea pro ods of the prosecutor’sparticipation in the first cesuală proprie a cercetării.” Autorul expune o instance can be applied by the prosecutor and opinie precum că „este necesară dezvoltarea in the appellate court. At the same time, these unor metode criminalistice specifice procedurii methods cannot simply be copied, because the de apel privind anumite tipuri de infracțiuni.” judgment in the appellate court has the object [24, p.57-58] and the own procedural order of the investi Potrivit opiniei lui D. Mezinov, „procuro gation.” The author expresses an opinion like rul în procesul penal în instanța de nivelul doi that, „it is necessary to develop forensic meth continuă să susțină acuzarea de stat. Sarcina ods specific to the appeal procedure for certain principală a procurorului la această etapă con types of offenses” [24, p.57-58]. stă în obținerea recunoașterii poziției sale le According to Mezinov D., „the prosecutor gate de poziția acuzatorului de stat din prima in the criminal trial in the second level court instanță privind chestiunea de legalitate, temei continues to support the state prosecution. The nicieși echitatea hotărârii judecătorești atacate main task of the prosecutor at this stage is toși verificate de instanța de nivelul doi. Această obtain recognition of his position related to the sarcină este concretizată reieșind de către cine position of the state prosecutor in the first in este atacată hotărârea primei instanțe, de către stance on the issue of legality, soundness and Scientific Annals of the Academy “Stefan cel Mare” of MIA of the Republic of Moldova

procuror sau de către o altă parte în proces.” fairness of the judgment challenged and veri [25, p.55] fied by the second instance court. This task is „Activitatea procurorului în instanța de carried out by the person challenging the de nivelul doi se împarte în două părți: 1 - activita cision of the first instance court, by the prose tea procurorului până la începereaședinței de cutor or by another party to the proceedings” judecată, care constă în redactareași depune [25, p.55]. rea cererii de apel; 2 - activitatea procurorului „The activity of the prosecutor in the sec în ședințele de judecată a instanței de apel – în ond level court is divided into two parts: 1 - the general este asemănătoare cu cea din instanța activity of the prosecutor until the beginning of de fond. În final, dacă procurorul nu este de the court hearing - consists in drafting and sub acord cu hotărârea instanței de judecată de ni mitting the request for appeal; 2 - the activity velul doi, atunci declară calea de atac respecti of the prosecutor in the court hearings of the vă.” [25, p.56] appellate court - it is generally similar to that V. Kriukov menționează că „dezbaterile of the court of first instance. Finally, if the pros în instanța de apel nu reprezintă o etapă in ecutor does not agree with the decision of the dependentă a procesuluiși primul ia cuvântul second level court, then he declares the respec apelantul. La părerea autorului, în instanța de tive appeal” [25, p.56]. apel primul în dezbateri trebuie să ia cuvântul Kriucov V. mentions that, „the debates procurorul, ca acuzatorul de stat, care este obli in the appellate court are not an independent gat să dovedească vinovăția, chiar dacă el nu a stage of the process and the appellant is the depus apel. Discursul procurorului va depinde first to speak. In the author’sopinion, in the de cerințele înaintate. Procurorul în instanța appellate court, the prosecutor, as the state de apel apare ca reprezentant al organului de prosecutor, must first speak in court, who is control/supraveghere al statuluiși ca parte a obliged to prove guilt, even if he did not appeal. acuzării, realizând concomitent atât funcția de The prosecutor’s speech will depend on the urmărire penală, cât și activitatea de ocrotire a requirements. The prosecutor in the appellate drepturilor participanților la proces.” [26] court appears as a representative of the state L. Kurocikinași A. Razinkina analizând control / supervision body and as part of the rolul procurorului în asigurarea drepturilor prosecution, performing at the same time both părții vătămate au menționat că „procuro the function of criminal investigation and the rul, în cadrul cercetărilor judecătorești, prin activity of protecting the rights of the partici susținerea cererilor părții vătămate privind pants in the process.” [26] citareași audierea martorilor, dispunerii ex Kurocikina L. and Rezinkina A. analyzing pertizei repetate sau suplimentare, solicitării the role of the prosecutor in ensuring the rights unor documenteși anexării acestora la dosar, of the injured party mentioned that „the prose etc., asigură posibilitatea exercitării de către cutor, in the course of the judicial investigation, partea vătămată a drepturilor sale procesu bysupporting the requests of the injured party ale.” Totodată, „Acuzatorul de stat trebuie să regarding the summoning and hearing of wit atragă o atenție deosebită ca în cadrulședinței nesses, ordering repeated or additional exper de judecată partea vătămată să nu fie supusă tise, requesting documents and attaching them umiliriiși insultelor din partea inculpaților, to the file, etc., ensures the possibility for the altor participanți la proces, sau persoanelor injured party to exercise its procedural rights.” străine, prezente în sală, trebuie să înainteze … „The state prosecutor must take special care instanței de judecată demersuri cu privire la that the injured party is not subjected to hu aplicarea măsurilor necesare, de constrângere, miliation and insults by the defendants during în privința acestor persoane pentru comiterea the court hearing, other participants in the pro încălcărilor respective.”[27, p.83] ceedings, or to aliens present in the courtroom, Astfel, s-a constată existența mai multor must bring proceedings before the court on the lucrări ale autorilor străini cu privire la dife application of the necessary measures of con rite probleme cu care se confruntă procurorii straint in respect of such persons for the com în cadrul participării la examinarea cauzelor mission of those violations.” [27, p.83] penale în instanța de apel, precumși articole Thus, it was found that there are severștiințifice, ghiduri practiceși teze de doctorat al works byforeign authors on various issues cu privire la această tematică, care pot contri faced by prosecutors in participating in the bui la îmbunătățirea, precumși la dezvoltarea examination of criminal cases in the appellate doctrineiși a practicii naționale privind parti court, as well as scientific articles, practical ciparea procurorului la examinarea cauzelor guides and doctoral theses on this topic, which penale în instanțele de apel. can help to improve the development of nation al doctrine and practice regarding the partici pation of the prosecutor in the examination of criminal cases in the courts of appeal.

Referințe bibliografice Bibliographical references

1. Paraschiv C.-S. Drept procesual penal. степени кандидата юридических наук. București: „Lumina Lex”, 2002, 630 p. Санкт-Петербург: Санкт-Петербургский 2. Paraschiv C.-S. Apelul penal. București: „Ha юридический институт Генеральной mangiu”, 2019, 264 p. Прокуратуры Российской Федерации. 3. Theodoru Gr. Drept procesual penal. Partea 2004, 201 c. Disponibil: http://www.dslib. specială. Iași: „Cugetarea”, 1998, 644 p. net/kriminal-process/uchastie-prokurora- 4. Безмельницына Э. Прокурор в судах v-sude-apelljacionnoj-i-kassacionnojвторой, кассационной и надзорной instancii.html. инстанции. Диссертация на соискание 11. Алтынникова Л. Особенности реализа ученой степени кандидата юридических ции принципа состязательности сторон наук. Волгоград: Волгоградская в современном российском апелляци академия МВД РФ, 2013, 262 c. онном производстве по уголовным де 5. Францифоров Ю., Пронин К. Апелляци лам. Диссертация на соискание ученой онное обжалование судебных решений, степени кандидата юридических наук. не вступивших в законную силу. În: Рос Москва: Московский государственный сийский судья, №12/2008, 48 c. юридический университет имени „О.Е. 6. Немзорова Р. Приоритеты прокурорской Кутафина”, 2017, 255 c. деятельности: практический и теорети 12. Халиулин А., Резинкина А., Решетова Н. ческий аспекты. Реферат диссертации Участие прокурора в рассмотрении уго на соискание ученой степени кандидата ловных дел в суде апелляционной и кас юридических наук. Москва: Академия сационной инстанции: пособие. Москва: Генеральной Прокуратуры Российской Академия Генеральной Прокуратуры Федерации, 2015, 191 c. Росийской Федерации, 2013, 160 c. [Citat 7. Papadopol V., Turianu C. Apelul penal. 14.10.2015] Disponibil: www.agprf.org/ București: „Șansa”-SRL, 1994, 293 p. nii/2013/2013-10.rtf. 8. Mateuț Gh. Procedura penală. Partea spe 13. Жумаканова Н.А. Какой прокурор при cială. Vol.II, București: „Lumina Lex”, 1998, ходит в апелляцию? În: Российский юри 368 p. дический журнал. № 4, 2014, 211 c. 9. Buneci P. Drept procesual penal. Partea 14. Романова А. Современное апелляционное specială. București: „România de mâine”, производство в уголовном процессе 2003, 384 p. России. Диссертация на соискание 10. Севастьяник И. Участие прокурора в суде ученой степени кандидата юридических апелляционной и кассационной инстан наук. Нижний Новгород: Нижегородская ции. Диссертация на соискание ученой академия МВД России. 2017, 230 c.

Scientific Annals of the Academy “Stefan cel Mare” of MIA of the Republic of Moldova

15. Копылова О. Роль прокурора в различных №1(8)/2011, 130 c. стадиях уголовного процесса. Издатель 22. Хайдаров А., Диденко Н., Юнусов А. ство ТГТУ, 2004, 44 c. [Citat 09.08.2019] Ошибки, допускаемые государственны Disponibil: http://window.edu.ru/catalog/ ми обвинителями в стадии апелляцион pdf2txt/889/21889/5102?p_page=1. ного производства по уголовным делам. 16. Neagu I. Tratat de procedură penală. În: Вестник Краснодарского университе București: „Pro”, 1997, 732 p. та МВД России, №2(44), 2019, 122 c. 17. Проскурина Т. Участие прокурора в 23. Шадрин В. Отказ от обвинения и изме апелляционном производстве. În: Юри нение прокурором обвинения в судеб дический вестник Самарского универ ном разбирательстве. În: Криминалистъ, ситета, 2017, №2, т.3, 133 с. №1(18)/2016, 138 c. 18. Кириллова Н. Поддержание госу 24. Лазарев Д. Роль криминалистики в обе дарственного обвинения в суде. спечении апелляционного производ Санкт-Петербург: Издательство ства по уголовным делам. În: Кримина Санкт-Петербургского юридического листъ, №1(18)/2016, 119 c. института Генеральной прокуратуры 25. Мезинов Д. Участие прокурора в рассмо РФ, 2003, 148 c. трении дел судами. Учебное пособие. 19. Данилова Н., Резяпкина Н. О некоторых Томск: ООО «Издательство научно-тех направлениях подготовки прокурора к нической литературы», 2008, 100 c. поддержанию государственного обви 26. Крюков В. Прокурор в стадии апелляци нения по уголовному делу о незаконном онного пересмотра уголовных дел: про предпринимательстве. În: Кримина цессуальные и организационные аспек листъ, №2(19)/2016, 128 c. ты. În: Российская юстиция, №12/2010, 20. Айтжанова А. Современное понятие ме 79 c. [Citat 06.08.2019] Disponibil: http:// тодики поддержания государственного center-bereg.ru/j1260.html. обвинения. În: Пробелы в российском 27. Курочкина Л., Разинкина А. О роли проку законодательстве, №3/2013, 170 c. рора в обеспечении прав потерпевшего 21. Исаенко В. О методике государствен в суде первой и апелляционной инстан ного обвинения. În: Криминалистъ, ции. În: Уголовное право, №1/2004, 114 c.

Despre autori: About authors: Tudor OSOIANU, Tudor OSOIANU, doctor în drept, profesor universitar, PhD, university professor, Catedra „Procedură penală, criminalistică Chair “Criminal Procedure, Forensicsși securitate informațională”, and Information Security”, Academia „Ștefan cel Mare” a MAI Academy “Ștefan cel Mare” of the MIA, e-mail: tosoianu@gmail.com e-mail: tosoianu@gmail.com Dumitru CALENDARI, Dumitru CALENDARI, doctorand, PhD student, Universitatea de Stat din Moldova, The Moldova State University, e-mail: c.dumitru@mail.ru e-mail: c.dumitru@mail.ru