Scientific Annals of the Academy “Stefan cel Mare” of MIA
CZU 343.123
RESPECTAREA TERMENULUI REZONABIL AL URMĂRIRII PENALE – STANDARDELE CEDO ȘI REGLEMEN TĂRILE NAȚIONALE
Tudor OSOIANU, doctor în drept, conferențiar universitar Dinu OSTAVCIUC, doctor în drept
Aflarea învinuitului într-o stare de incertitudine cu privire la viitorul său pentru o perioadă nejustificat de în delungată în timp, ținând cont de faptul că riscă o condam nare penală, este contrară art. 6 CEDO. Criteriile instituite de jurisprudența CtEDO pentru determinarea termenului rezonabil în materie penală au fost preluate de legislația națională: complexitatea cauzei, comportamentul recla mantului și cel al autorităților competente, precum și miza litigiului pentru cel interesat. Legislația procesuală prevede garanții speciale privind realizarea urmăririi penale în ter mene proxime pentru minori și persoanele arestate. Așadar, în fiecare cauză concretă, procurorul luând decizia de a prelungi termenul urmăririi penale va supune cauza penală testului prin prisma acestor criterii în vederea aprecierii termenului rezonabil al urmăriri penale, dispu nând de alte atribuții suficiente pentru controlul acestuia. La nivel național mai multe norme de procedură asi gură respectarea termenului rezonabil al urmăririi penale, stabilind termene procesuale precise pentru îndeplinirea unor acțiuni procesuale și întocmirea unor acte procedura le. Mecanismul controlului judiciar al termenului rezonabil nu este însă unul perfect, în acest sens sunt argumentate re comandări de lege ferenda. Cuvinte-cheie: termen rezonabil, urmărire penală, procu ror, ofițer de urmărire penală, ordonanță.
Introducere. Urmărirea penală se efectu ează în termene rezonabile. Această condiție ge nerală aurmăririi penale instituită în art. 259 CPP derivă din exigențele art. 6 paragr. 1 CEDO, dar și din principiile înscrise în art 19 și 20 CPP. Potrivit art.19 alin. (1) CPP, Orice persoa nă are dreptul la examinarea și soluționarea cauzei sale în mod echitabil, în termen rezonabil (s.a.), de către o instanță independentă, imparțială, legal con stituită, care va acționa în conformitate cu prezentul cod. Deși art. 19 CPP RM este unul declarativ, următorul art. 20 CPP RM instituie criteriile care ar permite aconstata dacă termenul rezonabil este respectat, care sunt inspirate din jurisprudența CtEDO. Metode și materiale aplicate. La ela borarea acestui articol afost folosit materialul doctrinar-teoretic și normativ privitor la respec tarea termenului rezonabil în procesul penal. De asemenea, cercetarea respectivului subiect afost posibilă prin aplicarea mai multor metode de in vestigare științifică specifice teoriei și doctrinei procesual-penale: metoda logică, metoda analizei comparative, analiza sistemică, metoda studiului de caz etc. Totodată, au fost analizate lucrările specialiștilor autohtoni, precum și materialele științifice ale doctrinarilor din străinătate. Scopul cercetării. Examinarea și analiza cadrului normativ intern și a jurisprudenței CtE DO privind respectarea termenului rezonabil al urmăririi penale, în vederea stabilirii viabilității mecanismului național de asigurare la faza pre judiciară a acestei garanții procesuale a echității procesului. Rezultate obținute și discuții. (...) Princi piul termenului rezonabil al procesului penal repre zintă un element al aplicării dreptului la un proces echitabil. Conform acestui principiu, organele de ur mărire penală și instanțele de judecată au obligația de a asigura soluționarea cauzelor penale într-un termen rezonabil (ase vedea HCC nr. 3 din 23 fe
bruarie 2016, § 78)1.
Art. 6 prevede celeritatea procedurilor judi ciare, dar consacră totodată și principiul, mai gene ral, al unei bune administrări a justiției. Trebuie să găsească un echilibru just între diferitele aspecte ale acestei cerințe fundamentale (Boddaert c. Belgiei, hot. CtEDO din 12. 10. 1992, pct. 39). Art. 6 este conceput pentru a evita ca o per soană acuzată să rămână prea mult timp într-o sta
1 DCC nr.4 din 20.01.2020 de inadmisibilitate asesizării nr.
206g/2019 privind excepția de neconstituționalitate a arti colului 282 din Codul de procedură penală (durata maximă de menținere astatutului de învinuit al persoanei) (pct.30).
Scientific Annals of the Academy “Stefan cel Mare” of MIA
re de incertitudine cu privire la rezultatul procedurii (ase vedea Nakhmanovici c. Rusiei, hot. CtEDO din 02. 03. 2006, paragr. 89; Stögmüller c. Austri ei, hot. CtEDO din 10. 11. 1969, pct. 40). Întrucât art. 6 § 1 oferă oricărei persoane dreptul la judecarea într-un termen rezonabil acau zei sale, el are ca obiect, în materie penală, să asigure că persoanele acuzate nu fac obiectul unui capăt de acuzare o perioadă prea mare de timp și să se ia o decizie asupra temeiniciei acestuia (Wemhoff c. Germaniei, hot. CtEDO din 27. 06. 1968, pct.18; Kart c. Turciei, hot. 03. 12. 2009, pct. 68). (…) În materie penală, acest drept urmărește ca persoana să nu fie subiectul unei acuzații pentru o
perioadă îndelungată de timp2.
CtEDO astatuat în jurisprudența sa că deși scopul primar al art. 6, sub aspect penal, este ca instanța competentă să se pronunțe în privința unei acuzații penale trebuie să asigure un proces echitabil, acest fapt nu presupune că articolul nu este aplicabil în cazul procedurilor anteri oare procesului de judecată (s.a.) (Saranchov c. Ucrainei, hot. CtEDO din 09.06. 2016, pct. 41; Schatschaschwili c. Germaniei, hot. CtEDO din 15. 12. 2015, pct. 104). În materie penală, „termenul rezonabil” prevăzut de articolul 6 paragr. 1 începe să curgă de la data la care o persoană este „acuzată” (Pan tea c. României, hot. CtEDO din 03. 06 2003, pct. 275). În cauza Coëme și alții c. Belgiei, hot. din 22. 06. 2000, Curtea reamintește că în cauzele pe nale termenul „timp rezonabil” în conformitate cu art. 6 paragr. 1 începe de la momentul în care o persoană este „acuzată”, care poate fi o dată ante rioară sesizării instanței de judecată, inclusiv cea a arestării, acuzației, deschiderii anchetei prelimi nare sau percheziției la domiciliul reclamantului. În opinia Curții, perioada care trebuie luată în considerare a început la 28 august 1991, când afost efectuată o cercetare la domiciliul domnului Hermanus și la birourile acestuia (pct. 133). La evaluarea termenului rezonabil trebuie luat în considerare termenul până când acuzațiile nu mai afectează situația unei anumite persoane
2 DCC nr.4 din 20.01.2020 (pargr. 31).
și incertitudinea cu privire la statutul său juridic afost eliminată. În cauza Stoianova și Nedelcu c. Români
ei3, s-aconstatat că ordonanța de scoatere de sub
urmărire penală nu poate fi considerată că ar fi finalizat procesul penal, întrucât aceasta nu con stituie o decizie definitivă asupra acuzației penale îndreptate contra persoanelor implicate. În cauza Ceachir c. Republicii Moldova (hot. din 10.12.2013) CtEDO reamintește că tergiversarea autorităților naționale de a ajun ge la o concluzie într-o cauză penală, indiferent de complexitatea acesteia, împiedică inevitabil eficiența procesului penal. Faptul că această cauză afost încetată pe motivul expirării termenului de prescripție pentru tragerea la răspundere penală
atestă acest lucru (paragr.52)4.
„Durata totală a investigației a generat criticile CtEDO în cinci cauze moldovenești. În cauza Corsacov investigarea adurat mai mult de trei ani, în cauza Anușca – trei ani și șapte luni, în cauza Mătăsaru și Savițchi – patru ani, în cauza Răilean – mai mult de cinci ani, în cauza Pădureț –
3 Reclamanții au fost arestați și li s-a pus în mișcare acțiunea pe
nală. Ulterior, procurorul adat o ordonanță de scoatere de sub urmărire penală. După un an și jumătate, parchetul a ordonat, discreționar, redeschiderea procedurii. Parchetul a indicat fap tul că decizia inițială era contradictorie cu probele din dosar, iar ancheta inițială era incompletă. Urmărirea penală s-a în cheiat 6 ani mai târziu. Deși procedurile penale deschise con tra reclamanților au cuprins două faze distincte, ele constituie o unică perioadă de timp care trebuie examinată sub imperiul termenului rezonabil. În lumina acestui mod de calcul al terme nului, este evident că există o violare adreptului la o durată re zonabilă a procedurii, cât timp intervalul scurs între cele două proceduri echivalează cu o perioadă de inactivitate de mai mult de un an și jumătate, care nu este imputabilă reclamanților, ci statului. De aceea există o violare a art. 6. din Convenția Eu ropeană. Hot. CtEDO din 04.08.2005. disponibilă: http:// hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-123473
4 Reclamanta anotat că ea afurnizat toate documentele nece
sare, inclusiv rapoartele medicale care atestau leziunile corpo rale pe care ea le-asuferit. Ea amenționat că este într-o situație vulnerabilă din cauza vârstei sale, astării sale precare de sănă tate și a resurselor materiale foarte limitate. În plus, reclamanta amenționat că ea afost bătută și umilită în public după ce ea acerut pur și simplu să beneficieze de un serviciu cinstit (para gr.40). Curtea consideră că în speță autoritățile naționale ar fi trebuit să facă uz, în cel mai scurt timp, de toate căile disponi bile pentru adefinitiva procesul penal intentat împotriva dnei A.N. (paragr.53).
Scientific Annals of the Academy “Stefan cel Mare” of MIA
aproape șase ani, iar în cauza Iorga, deși era vorba de măsuri urgente, autopsia și examinarea probe lor de la locul incidentului au avut loc peste șase luni. În trei dintre aceste cauze, tergiversările s-au datorat încetării investigațiilor și redeschiderii ul terioare a investigațiilor pe motiv că încetarea nu
afost justificată”5.
În cauza Railean c. Republicii Moldova (Hot. CtEDO 05.01.2010) s-aconstatat că „Ur mărirea penală a început cu nouă zile mai târziu decât producerea accidentului rutier și de la de cesul victimei. Urmărirea penală adurat mai mult de cinci ani (ianuarie 2001-20 aprilie 2006), cu întreruperi pe care înseși autoritățile le-au consi derat ulterior ca fiind ilegale și îndelungate. O du rată atât de îndelungată a investigației, în lipsa fac torilor care ar complica-o (în afară de dispariția autorului faptei) și date fiind omisiunile mențio nate mai sus, nu satisface condiția promptitudinii cerute de obligația procedurală în conformitate
cu art.2 CEDO”6 .
Celeritatea urmăririi penale asigură nu nu mai eficiența investigațiilor, ci și respectarea drep tului bănuitului și învinuitului (în unele cazuri și a
părții civile)7 la examinarea cauzei într-un termen
rezonabil, prevăzut de art.6 paragr.1 CEDO. În acest context, celeritatea și o diligență re zonabilă sunt cerințe implicite. Chiar și în cazul în care pot exista obstacole sau dificultăți care împiedi că evoluția urmăririi penale într-o situație particu
5 Gribincea V., (colectiv). Executarea hotărârilor Curții Eu
ropene a Drepturilor Omului de către Republica Moldova 2013-2014. Chișinău. 2015. p.128.
6 Mihai Poalelungi, Diana Sârcu, Lilia Grimalschi. Co
mentariu asupra hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului versus Republica Moldova: Concluzii și recoman dări. Chișinău, 2017, p. 39-40.
7 De ex.: În baza Deciziei Colegiului civil, comercial și de con
tencios administrative CSJ din 28.06.2012 în cauza SRL „A.- M.” c. Ministerului Finanțelor – Curtea de Apel Chișinău (dos. nr. 2r-444/12) s-a hotărât încasarea în beneficiul reclaman tului cu titlu de prejudiciu moral a 80 000 de lei în calitate de compensare pentru violarea tremenului rezonabil al procesului – examinarea cauzei penale în care reclamantul este parte vătă mată și parte civilă, timp de zece ani (șase ani la faza urmăririi penale (s.a.) și patru ani (s.a.)) în instanța de judecată. CSJ astatuat că termenul rezonabil în acest caz trebuie să fie calculat cu începere de la data emiterii ordonanței de constituire a per soanei juridice în calitate de parte civilă. Disponibilă: http:// jurisprudenta.csj.md/archive_courts/cauta/index2.php
lară, un răspuns rapid al autorităților este esențial pentru a păstra încrederea publicului în respecta rea principiului legalității, și pentru a evita orice aparență de complicitate sau de toleranță cu privire la actele ilegale (ase vedea Šilih c. Sloveniei [MC],
nr. 71463/01, § 195, 9 aprilie 2009)8.
Criteriile de apreciere a termenului rezo nabil în jurisprudența CtEDO. În jurisprudența sa, Curtea Europeană astabilit că durata rezona bilă aunei proceduri trebuie apreciată în funcție de circumstanțele cauzei și cu ajutorul următoa relor criterii: complexitatea cauzei, comportamen tul reclamantului și cel al autorităților competente, precum și miza litigiului pentru cel interesat (e.g. ase vedea Nakhmanovich v. Rusia, 2 martie 2006, § 95; Holomiov v. Moldova, 7 noiembrie 2006, § 137; Hajibeyli v. Azerbaidjan, 10 iulie 2008, § 50; Cravcenco v. Moldova, 15 ianuarie 2008, § 44; Ma tei și Tutunaru v. Moldova, 27 octombrie 2009, § 55; Panzari v. Moldova, 29 septembrie 2009, § 31; Chiarello v. Germania, 20 iunie 2019, § 45) 9. Criteriile aprecierii termenului rezonabil al procesului în ansamblu sunt aplicabile și urmă ririi penale: 1) Complexitatea cazului. Se are în vede re complexitatea reală acauzei față de elemen tele de fapt și drept ale acesteia, cum ar fi: volu mul dosarului, obiectul acestuia, numărul mare al acuzaților și al martorilor ce trebuiau audiați, numărul și natura infracțiunilor (în special în ca uzele penale cu implicații economice sau fiscale), durata procedurilor de extrădare sau de efectuare aunui act procesual sau de administrare aunei probe prin comisie rogatorie, necesitatea efectu ării unei expertize, complexitatea problemelor de
drept incidente în cauză10. Complexitatea denotă
în primul rând necesitatea stabilirii numeroaselor elemente de fapt, cum ar fi în cazurile care presu pun un număr mare de acuzații care urmează să
8 Ciobanu c. Moldovei, Hot. CtEDO din 24.02.2015.
Disponibilă: http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-157615
9 DCC nr.4 din 20.01.2020 de inadmisibilitate asesizării nr.
206g/2019 privind excepția de neconstituționalitate a arti colului 282 din Codul de procedură penală (durata maximă de menținere astatutului de învinuit al persoanei) (para gr.32)
10 A se vedea: hot. CtEDO din 27. 06. 1968 în cauza Neu
meister c. Austriei, pargr. 21.
Scientific Annals of the Academy “Stefan cel Mare” of MIA
fie demonstrate în cauzele penale și care se între pătrund. Pentru adetermina complexitatea cau zei penale în cadrul urmăririi penale și a estima termenul rezonabil, este necesar astabili natura acuzației penale, existența participației, natura și volumul probelor, existența, numărul și complexi tatea expertizelor, comisiilor rogatorii, procedurii de extrădare, numărul părților vătămate, al marto rilor, dispunerea măsurilor speciale de investigații etc., deci orice acțiune procesuală ce ar necesita timp și resurse suplimentare pentru realizarea și
obținerea rezultatului necesar11. Așadar, în fieca
re cauză concretă, procurorul, luând decizia de a prelungi termenul urmăririi penale, va efectua testul complexității cauzei în raport cu garantarea termenului rezonabil al urmăriri penale. 2) Comportamentul părților la proces. Exercitarea de către o persoană, cu bună-credin ță, a tuturor mijloacelor procedurale prevăzute în dreptul intern, în exercitarea dreptului la apă rare, nu poate fi considerată că acondus la pre
lungirea duratei procedurilor12. În cazul în care
acuzatul s-asustras procesului penal desfășurat într-o țară ce respectă principiile statului de drept, acesta nu se poate plânge de durata nerezonabilă a procedurii ce s-adesfășurat în urma fugii sale, cu excepția perioadei în care persoana s-a aflat la
dispoziția organului de urmărire penală13. Perioa
dele în care reclamanții s-au eschivat de la răspun dere penală ar trebui excluse din durata totală a procedurii (ase vedea Girolami c. Italiei, hot. din 19. 02.1991, paragr. 13 și Smirnova c. Rusiei, hot. din 24.07.2003, par.86). Respectarea termenului rezonabil, în raport cu comportamentul părților, nu impune obligația persoanei de cooperare cu
autoritățile judiciare14, deci bănuitului/ învinui
tului nu-i poate fi imputată vinovăția față de ter
11 Carajeleascov Cristina. Rolul procurorului în asigurarea
respectării termenului rezonabil în cadrul urmăririi penale. În: Revista națională de drept. nr.7, 2017. Ch. p. 62.
12 A se vedea: Hot. CtEDO din 07. 10. 2006 în cauza Ho
lomiov c. Moldovei, paragr. 143.
13 A se vedea Hot. CtEDO din 20. 06. 2006 în cauza Vayic
c. Turciei, paragr. 44.
14 Hot. CtEDO Corigliano c. Italiei, din 10. 12. 1982, pa
ragr. 42, 43. Disponibilă: http://hudoc.echr.coe.int/ eng?i=001-62021
giversarea urmăririi penale, atâta timp cât com portamentul acestuia se află în limitele permisive ale prevederilor Codului de procedură penală cu privire la apărarea sa. 3) Conduita organului de urmărire pena lă. Diligența rezonabilă este solicitată din partea autorităților la fiecare etapă procedurală. Întoar cerea repetată acauzei la anchetatori – pentru aceleași motive – pentru ca să fie efectuate noi investigații au determinat întârzieri imputabile autorităților. (Šleževičius c. Lituaniei, hot. CtE
DO din 13.11.2001)15 . CtEDO verifică dacă au
existat perioade de inactivitate a organelor judi ciare sau întârzieri nejustificate în desfășurarea procedurilor, în vederea respectării principiului
bunei administrări a justiției16.
Astfel, într-un număr de cauze examina te de Curte referitoare la implementarea legislației naționale privind protejarea vieții participanților la trafic împotriva accidentelor rutiere, constatarea unei încălcări afost în cea mai mare parte din cau za unor termene nerezonabile și a lipsei de diligență din partea autorităților în desfășurarea urmăririi penale, indiferent de rezultatul lor final (ase vedea Anna Todorova, citată supra, § 76; Antonov, cita tă supra, §§ 50-52; Igor Shevchenko c. Ucrainei, nr. 22737/04, §§ 57-62, 12 ianuarie 2012; Sergiyenko c. Ucrainei, nr. 47690/07, §§ 51-53, 19 aprilie 2012; Prynda c. Ucrainei, nr. 10904/05, § 56, 31
iulie 2012; și Zubkova, citată supra, §§ 41-42)17.
4) Importanța procesului pentru cel in teresat. Trebuie avute în vedere în acest context vârsta, starea de sănătate a acuzatului, faptul că acuzatul este privat de libertate pe parcursul pro cedurii, implicațiile sociale pe care o procedură
15 Disponibilă: http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-598 76 16 În perioada cuprinsă între sfârșitul lunii aprilie 1998 și luna
februarie 2002, împotriva reclamantului nu amai fost între prins niciun act de procedură și nici nu afost audiat de organe le de urmărire penală (paragr. 8), cauza fiind în nelucrare în jur de 4 ani. Având în vedere jurisprudența Curții în materie, aceasta consideră că în cauză durata procedurii judecătorești este excesivă și nu răspunde exigențelor impuse de principiul „duratei rezonabile” (paragr. 25). Hot. CtEDO, Tudorache c. României, din 29. 09.2005. Disponibilă: http://hudoc.echr. coe. int/eng?i=001-123639
17 Ciobanu c. Moldovei, Hot. CtEDO din 24.02.2015. Dis
ponibilă: http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-157615 Scientific Annals of the Academy “Stefan cel Mare” of MIA
îndelungată le poate produce asupra reclamantu lui, având în vedere calitatea sa de funcționar. Ur mărirea penală se va desfășura în termene pe cât este posibil de restrânse în cazul limitării persoa nei în anumite drepturi sau impunerii anumitor restricții prevăzute de Codul de procedură pena lă, aici evidențiem aplicarea măsurilor preventi ve, starea de sănătate a persoanei etc. CtEDO astatuat în mod repetat faptul că odată ce persoa na se află în detenție preventivă are dreptul la o diligență specială din partea autorităților compe
tente18.
5) Vârsta de până la 18 ani a victimei. Ur mărirea penală în care sunt bănuiți, învinuiți, in culpați, arestați preventiv, precum și minori, se face de urgență și în mod preferențial. Garanții speciale privind realizarea urmă ririi penale în termene proxime pentru minori și persoanele arestate sunt impuse prin intermediul prevederile art. 20 alin. (3), 186 alin. (6) și (8) CPP RM. Starea de minorat a victimei se ia în consi derare la stabilirea respectării termenului rezona bil. Aceasta, ca și alte instituții procesual-penale, are ca scop a oferi o protecție mai mare, prin ac celerarea instrumentării cauzei, pentru a evita pe cât este posibil consecințele nefaste ale procesului
penal asupra acestor categorii de persoane19.
Analiza cadrului normativ național. Ter menul rezonabil de urmărire penală într-o cau ză concretă se stabilește de către procuror prin ordonanță, în funcție de criteriile descrise. Ter menul fixat de procuror este obligatoriu pentru ofițerul de urmărire penală și poate fi prelungit la solicitarea acestuia. În cazul în care este necesar de a prelungi termenul de urmărire penală, ofi țerul de urmărire penală întocmește un demers motivat în acest sens și îl prezintă procurorului înainte de expirarea termenului fixat de acesta. Conform prevederilor art. 20 alin. (4) CPP RM, respectarea termenului rezonabil (s.a.)
18 Hot. CtEDO Abdoella c. Olandei, din 25. 11. 1992,
paragr.24. Disponibilă: http://hudoc.echr.coe.int/ eng?i=001-57765
19 Mihai Poalelungi, Igor Dolea, Tatiana Vîzdoagă [et al.]
Manualul judecătorului pentru cauze penale. Chișinău. 2013, p. 1992.
la urmărirea penală se asigură de către procuror, iar la judecarea cazului – de către instanța respectivă. Folosirea termenelor limitative privește asi gurarea bunei-administrări a justiției și respectarea,
în special a principiului securității juridice20.
CC subliniază că îndeplinirea acțiunilor sau actelor procedurale cu respectarea întocmai a termenelor legale reprezintă un element important în desfășurarea procesului penal, fără de care ar fi imposibilă respectarea principiilor fundamentale ale
procesului penal21.
Mai multe norme din CPP asigură garanții suplimentare privind respectarea termenului re zonabil al urmăririi penale stabilind termene pro cesuale precise pentru îndeplinirea unor acțiuni procesuale și întocmirea unor acte procedurale. Bunăoară, art. 63/1 CPP instituie termenul de 5 zile pentru a aduce la cunoștință ordonanța de recunoaștere a persoanei în calitate de bănuit și informația despre drepturile prevăzute la art.64 CPP, precum și intervalele de timp pentru care poate fi amânată informarea despre atribuirea calității de bănuit. De asemenea, în conformitate cu prevede rile art.63 alin. (2) CPP, legislatorul nu permite organului de urmărire penală să mențină în cali tate de bănuit: 1) persoana reținută – mai mult de 72 de ore; 2) persoana față de care afost aplicată o măsură preventivă neprivativă de libertate – mai mult de 10 zile din momentul când i s-a adus la cunoștință ordonanța despre aplicarea măsurii preventive; 3) persoana față de care afost dată o or donanță de recunoaștere în această calitate – mai mult de 3 luni, iar cu acordul Procurorului Gene ral și al adjuncților săi – mai mult de 6 luni.
20 HCC nr. 6 din 19.03.20019 privind excepția de necon
stituționalitate a articolului 265 alin. (2) din Codul de pro cedură penală (contestarea refuzului organului de urmărire penală de a primi plângerea sau denunțul privind comiterea unei infracțiuni) (pct. 44).
21 HCC nr. 40 din 21. 12. 2017 privind excepția de necon
stituționalitate a articolelor 232 alin. (2) și 308 alin. (4) din Codul de procedură penală al Republicii Moldova (terme nul depunerii demersului privind prelungirea arestului) (pct. 58).
Scientific Annals of the Academy “Stefan cel Mare” of MIA
În ceea ce privește calitatea de învinuit, CC reține că termenul de menținere astatutului de învi nuit al persoanei trebuie dedus din termenul rezona bil garantat de articolul 6 § 1 din Convenția Euro peană a Drepturilor Omului și de articolul 20 din Constituție. În materie penală, acest drept urmărește ca persoana să nu fie subiectul unei acuzații pentru o
perioadă îndelungată de timp22.
Așadar, Curtea Constituțională menționează că termenul de menținere a per soanei în calitate de învinuit trebuie să fie unul rezonabil. Acest termen nu poate fi stabilit in abs
tracto, dar în fiecare caz particular23, în funcție de
criteriile stabilite în art. 20 alin. (2) CPP. Prin intermediul prevederilor art. 52 alin. (1) pct. 7 și art. 259 CPP RM, procurorul nu nu mai stabilește, dar și verifică respectarea termenu lui rezonabil al urmăririi penale. Conducându-se de prevederile art. 53/1 alin. (3) lit. d) CPP RM, procurorul ierarhic su perior este în drept să retragă și să transmită altui procuror materialele și cauzele penale în cazul: c) neîntreprinderii acțiunilor necesare pe cauza penală în mod nejustificat mai mult de 30 de zile. (s.a) De asemenea, dacă procurorul ierarhic su perior constată că organul de urmărire penală sau procurorul cărora, conform legii, le revine efectu area sau conducerea urmăririi penale nu asigură în termen rezonabil cercetarea completă, obiecti vă și sub toate aspectele acircumstanțelor cauzei în vederea stabilirii adevărului, în conformitate cu
22 DCC nr.4 din 20.01.2020 de inadmisibilitate asesizării nr.
206g/2019 privind excepția de neconstituționalitate a arti colului 282 din Codul de procedură penală (durata maximă de menținere astatutului de învinuit al persoanei) (pct. 31). În conformitate cu pct. 37 al acestei Decizii, CC astatuat:. Curtea Europeană a reținut că aflarea persoanei într-o stare de incerti tudine cu privire la viitorul său pentru o perioadă îndelungată de timp, ținând cont de faptul că risca o condamnare penală, este contrară art. 6 din Convenție. Curtea Europeană asub liniat că acuzatul are dreptul la examinarea cazului său cu o diligență specială și că, în materie penală, art. 6 din Convenție este conceput pentru evitarea incertitudinii în care se află o per soană acuzată (Kalpachka v. Bulgaria, 2 noiembrie 2006, § 65; Borzhonov v. Rusia, 22 ianuarie 2009, § 39; Grigoryan v. Armenia, 10 iulie 2012, § 129; Borobar și alții v. România, 29 ianuarie 2013, § 80).
23 DCC nr.4 din 20.01.2020 (pct. 34).
prevederile art. 271 alin. (4) CPP RM, din oficiu sau la solicitare, dispune, printr-o ordonanță mo tivată, efectuarea urmăririi penale de către un alt organ similar. Învinuitul are dreptul de asesiza procuro rul ierarhic superior, invocând prevederile art. 66 alin. (2) pct. 35 CPP RM privitor la încălcarea termenului rezonabil al urmăririi penale. Garanții suplimentare de netergiversare aurmăririi penale în privința învinuitului găsim în dispozițiile art. 289, 290 și 291 CPP. Procurorul, în termen de cel mult 15 zile de la primirea dosarului trimis de organul de ur mărire penală, dacă constată că au fost respectate dispozițiile CPP RM privind urmărirea penală, că urmărirea penală este completă, că există probe suficiente și legal administrate, el dispune una din următoarele soluții: – pune sub învinuire făptuitorul conform prevederilor art.281 și 282 CPP, dacă acesta nu afost pus sub învinuire în cursul urmăririi penale, atunci când din materialele cauzei rezultă că fapta există, că afost constatat făptuitorul și că acesta poartă răspundere penală, apoi întocmește rechi zitoriul prin care dispune trimiterea cauzei în ju decată; – dacă făptuitorul afost pus sub învinuire în cursul urmăririi penale, întocmește rechizito riul prin care dispune trimiterea cauzei în judeca tă. În conformitate cu prevederile art.292 CPP RM, dacă procurorul constată că urmărirea penală nu este completă sau că nu au fost respec tate dispozițiile legale la desfășurarea urmăririi, el restituie cauza organului care a efectuat urmărirea penală sau trimite cauza organului competent ori altui organ, pentru completarea urmăririi penale sau, după caz, eliminarea încălcărilor comise ale dispozițiilor legale în ordonanța de restituire sau trimiterea cauzei se indică inter alia termenul în care neajunsurile depistate urmează afi lichidate. Dacă consideră necesar, procurorul, întrun termen rezonabil, efectuează personal acțiu nile procesuale pentru completarea urmăririi pe nale sau pentru refacerea acțiunilor efectuate cu încălcarea dispozițiilor legale, după care decide terminarea urmăririi penale, restituirea cauzei sau Scientific Annals of the Academy “Stefan cel Mare” of MIA
trimiterea ei la alt organ de urmărire penală. În cazul în care persoana care ia cunoștință de materiale abuzează de situația sa, procurorul fixează în baza unei ordonanțe modul și termenul acestei acțiuni, având în vedere volumul dosarului (art.293 alin. (4) CPP RM). CPP nu prevede un termen ce urmează afi respectat de partea în proces pentru adepune cereri în legătură cu terminarea urmăririi penale. Din conținutul art. 294 alin. (2) CPP rezultă că cererile pot fi incluse în procesul-verbal privind prezentarea materialelor dosarului, dar și pot fi depuse separat. În al doilea caz legea nu prevede un termen expres. Considerăm important de a in terveni în cadrul legal pentru a preciza un termen concret de decădere înăuntrul căruia părțile vor fi în drept de a prezenta cereri scrise în condițiile
art. 294 alin.(2 ) CPP24.
Prevederile art. 295 alin. (1) CPP RM, care indică în mod expres termenul de examina re acererilor părților în proces (de 15 zile) și (de 24 de ore) de comunicare adeciziei adoptate își aduce contribuția la respectarea termenului re zonabil al procesului. Termenul rezonabil pentru întocmirea re chizitoriului prevăzut de art. 296 alin. (1) poate fi restrâns și de prevederile art. 297 alin. (5) CPP RM, care obligă procurorul să transmită dosarul în judecată în privința persoanei arestate preven tive, cu cel puțin 10 zile până la expirarea terme nului de arest stabilit anterior. Instituirea unor termene proxime pentru controlul judiciar al urmăririi penale este, de ase menea, subjugată obiectivului de asigurare a ter menului rezonabil al etapei prejudiciare. În acest context CSJ reține: Se cere de menționat că, potrivit alin. (4) al art.313 Cod de procedură penală, plân gerea împotriva acțiunilor și actelor ilegale ale orga nului de urmărire penală și ale organelor care exerci tă activitatea specială de investigații se examinează de către judecătorul de instrucție în termen de 10 zile. Ulterior, încheierea respectivă poate fi atacată în ter men de 15 zile, de la data pronunțării, la instanța de recurs competentă. Prin prisma acestor dispo ziții imperative, exhaustiv prevăzute de lege, se
24 Într-o opinie subiectivă, acest termen ar putea varia între
24 de ore și 3 zile.
constată că în Codul de procedură penală este prevăzut un termen restrâns pentru examinarea plângerilor în ordinea art.313 Cod de procedură penală, pentru anu se afecta termenul rezonabil de desfășurare aurmăririi penale (s.a.) 25. Un remediu intern de apărare adreptului la judecarea în termen rezonabil acauzei afost instituit prin Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 „Privind repararea de către stat a prejudiciului cau zat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil acauzei sau adreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești”. Potri vit art. 4 alin. (2) al Legii 87, în cauzele în care se pretinde încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil acauzei, cererea de chemare în judecată poate fi depusă în cadrul examinării cauzei în fond sau în decursul a 6 luni de la intrarea în vigoare a ordonanței procurorului de încetare aurmări rii penale sau de scoatere de sub urmărire penală (s.a.) ori a actului judecătoresc de dispoziție. Solicitarea părților în proces de a accelera urmărirea penală în vederea asigurării termenului rezonabil este prevăzută în art. 20 alin. (5) și (6) și art. 300 alin. (3/1) CPP RM. În situația în care la efectuarea urmăririi penale există pericolul încălcării termenului re zonabil participanții la proces pot adresa judecă torului de instrucție o cerere privind accelerarea urmăririi penale. Examinarea cererii se face în ab sența părților, în termen de 5 zile lucrătoare, de către judecătorul de instrucție la locul efectuării urmăririi penale. În opinia CC, învinuitul dispune de un in strument procesual de apărare adreptului la respec tarea celerității procesului prin utilizarea recursului
25 În acst sens CSJ ...specifică faptul că în caz de casare a în
cheierii judecătorului de instrucție și dispunere a rejudecării cauzei în instanța de fond, se pune în pericol termenul judecării plângerii și, în general, cel de desfășurare aurmăririi penale, care duce în consecință la încălcarea drepturilor participanților la un proces echitabil, examinat în termene restrânse. Practi ca judiciară prin care se remite cauza la rejudecare nu exclude casarea de două și mai multe ori a încheierilor adoptate de ju decătorul de instrucție pe aceeași cauză, ceea ce în consecință ar putea duce la încălcarea principiului celerității. Recomanda rea nr. 71 cu privire la judecarea recursului împotriva înche ierilor adoptate în ordinea prevăzută de art. 313 CPP.
Scientific Annals of the Academy “Stefan cel Mare” of MIA
acceleratoriu. Mai mult, faptul că este suspendată cauza penală nu poate servi drept temei de respin gere a plângerii înaintate în baza articolului 20 din
Codul de procedură penală26.
Concluzii și recomandări. Cadrul nor mativ național corespunde în cea mai mare parte standardelor CtEDO în materia respectării drep tului la proces desfășurat în termen rezonabil. Deși până în prezent Republica Moldova nu afost condamnată de CtEDO pentru încăl carea termenului rezonabil al urmăririi penale în sensul art. 6 paragr.1 CEDO, totuși CtEDO aconstatat termene excesive ale urmăririi pe nale în mai multe cazuri privind neîndeplinirea obligațiilor pozitive de investigare adeceselor și a plângerilor de tortură prin prisma art. 2 și 3 din Convenție, care în mare măsură au determinat ineficiența cercetărilor la faza prejudiciară a pro cesului. Instituția procedurii privind verificarea duratei urmăririi penale afost reglementată de legiuitor în îndeplinirea obligațiilor ce decurg din prevederile art. 6 și art. 13 CEDO. Acest me canism național acceleratoriu, în opinia noastră, nu este eficient și poate fi perfecționat prin acor darea dreptului părții în proces de a participa în fața instanței care verifică respectarea termenului rezonabil. Pentru ca învinuitul, persoana vătămată, partea civilă sau partea responsabilă civilmente care a avut de suferit din cauza duratei nerezonabi le a procesului penal să aibă plenitudinea exercitării drepturilor lor este necesar ca acestea să benefici eze nu doar de o procedură exclusiv scrisă, dar și de contradictorialitate și oralitate, componente ce țin de esența dreptului la un proces echitabil și adreptului la apărare. De asemenea, dreptul participanților la procesul penal de a lua cunoștință de toate argumentele prezentate instanței de către oponenții procesuali și de a le combate ar permite de a asigura egalitatea armelor.
26 DCC nr. 4 din 20.01.2020 de inadmisibilitate asesizării
nr. 206g/2019 privind excepția de neconstituționalitate a articolului 282 din Codul de procedură penală (durata maximă de menținere astatutului de învinuit al persoanei) (pct.38).
Având în vedere cele expuse, considerăm ments presented to the court by the procedural opponents and to control them allows ensuring oportun de a propune modificarea cadrului nor equality of arms. mativ, încât judecătorul de instrucție și părțile în In view of the above, we consider it appro proces să examineze cererile de accelerare aur priate to propose the modification of the norma măririi penale similar procedurii prevăzute în art. tive framework, so that the investigative judge and 313 CPP, aplicate în mod corespunzător. the parties in the process to examine the requests for accelerating the criminal investigation simi lar to the procedure provided in Art. 313 of the Criminal Procedure Code, accordingly applied.
Referințe bibliografice Bibliographical references 1. Dolea Igor. Codul de procedură penală al de procedură penală . 4. Decizia Curții Constituționale nr.12 din Republicii Moldova (Comentariu aplicativ), Ed.Cartea Juridică, Ch., 2016. 09. 02. 2018 de inadmisibilitate ase 2. Hotărârea Curții Constituționale nr. 26 din sizării nr.6g/2018 privind excepția de 23.10.2007 pentru controlul constituționalită neconstituționalitate a articolului 53/1 ali ții unor prevederi ale art. 298, art. 300 și art. 313 neatul (2) litera d) din Codul de procedură din Codul de procedură penală, introduse prin penală. Legea nr.264-XVI din 28 iulie 2006 „Pentru 5. Hotărârea Curții Constituționale HCC nr. modificarea și completarea Codului de proce 6 din 19. 03. 20019 privind excepția de ne dură penală al Republicii Moldova” (Monitorul constituționalitate a articolului 265 alin. (2) Oficial 175-177/23, 09.11.2007) (pct. 5). din Codul de procedură penală (contestarea 3. Hotărârea Curții Constituționale nr.20 din refuzului organului de urmărire penală de a 16. 06. 1997 cu privire la excepția de necon primi plângerea sau denunțul privind comi stituționalitate a art. 97 alin. (4) din Codul terea unei infracțiuni).
Despre autori About authors Tudor OSOIANU, Tudor OSOIANU, doctor în drept, profesor universitar interimar, PhD, associate professor, conferențiar universitar al Catedrei „Procedură associate professor of the Chair “Criminal Procedure, penală, criminalistică și securitate informațională”, Forensics and Information Security”, Academia „Ștefan cel Mare” a MAI Academy “Stefan cel Mare” of the MIA, e-mail: tosoianu@gmail.com e-mail: tosoianu@gmail.com tel.: 079407536 tel.: 079407536 Dinu OSTAVCIUC, Dinu OSTAVCIUC, doctor în drept, PhD, rector al Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI rector of the Academy “Stefan cel Mare” of the MIA, e-mail: ostavciuc@mail.ru e-mail: ostavciuc@mail.ru tel.: 078551551 tel.: 078551551