Terminarea urmăririi penale

TERMINAREA URMĂRIRII PENALE ȘI TRIMITEREA CAUZEI ÎN JUDECATĂ – CADRUL JURIDIC NAȚIONAL ȘI STANDARDELE EUROPENE

Tudor OSOIANU, profesor universitar, doctor în drept, cercetător științific coordonator Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice Dinu OSTAVCIUC, conferențiar universitar, doctor în drept, Rector Academia „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova

Summary

The essence ofthis stage isthat the criminal investigation officer and the prosecutor, after completing the examination ofthe criminal case, make certain conclusions about the results ofhis activities, assess the evidence administered interms ofwhether they objectively, completely and inall respects reveal the circumstances ofthe case. enough tomake the final decision inthe criminal case. After informing the parties about the termination ofthe criminal investigation and the presentation ofthe case materials, the prosecutor exofficio orat the request ofthe parties isentitled topersonally carry out the procedural actions tocomplete the criminal investigation orto restore the actions carried out inviolation oflegal provisions. for the same purpose. The indictment presents aprocedural document prepared after the presentation ofthe materials ofthe investigation file inwhich the circumstances ofthe crime are exposed, the administered evidence isanalyzed and based onthem the conclusion and the decision ofthe prosecutor are formulated, about those that there are sufficient data for deferment ofthe accused totrial. Analysis ofthe provisions ofart. art. 289 - 297 CPC, allows tofind that the presentation ofthe materials ofthe investigation file ismade not only inthe case ofthe decision tosend the case tocourt with the indictment, but also incases where the prosecutor decides toremove from prosecution, termination ofprosecution ordismissal criminal. This deduction isin line with relevant ECtHR case law. Keywords: prosecutor, parties tothe trial, prosecution, indictment. Cuvinte cheie: procuror, părțile în proces, urmărirea penală, rechizitoriul.

Introducere. La prima vedere, terminarea urmăririi penale este oetapă definalizare aactivității decercetare și documentare ainfracțiunilor.

În doctrină seface distincție între terminarea prezumtivă și terminarea efectivă aurmăririi penale, înțelegând că epuizarea acestei faze este marcată

decele mai dese ori desoluția trimiterii în judecată1. De îndată ceeste înaintată

cauza penală în instanța dejudecată, activitatea deurmărire penală este încheiată. „Activitățile procesuale cese desfășoară între începerea urmăririi penale și momentul terminării prezumtive aacesteia reprezintă etapa cercetării penale, iar cele cese desfășoară între momentul terminării prezumtive aurmăririi penale și momentul terminării efective (propriu zise) aurmăririi formează etapa trimiterii

în judecată.2”

„Terminarea urmăririi penale nuechivalează cuterminarea fazei deurmărire penală, cepresupune terminarea ultimilor activități procesuale ale acestei faze. (depildă, trimiterea dosarului deurmărire penală în care afost emis rechizitoriul

instanței dejudecată competente.3”

Esența acestei etape constă în aceia, că ofițerul deurmărire penală și procurorul finalizând examinarea cauzei penale face anumite concluzii perezultatele activitățile sale, apreciază probele administrate din punct devedere dacă ele obiectiv, complet și sub toate aspectele relevă circumstanțele cauzei și dacă sunt suficiente și destule pentru alua decizia definitivă în cauza penală. Metode și materiale aplicate. La elaborarea acestui articol afost folosit materialul teoretic și normativ. De asemenea, cercetarea respectivului subiect afost posibilă prin aplicarea mai multor metode deinvestigare științifică specifice teoriei și doctrinei procesual-penale: metoda logică, metoda analizei comparative, analiza sistemică, etc. Totodată, aufost analizate lucrările specialiștilor autohtoni. Scopul cercetării. Examinarea și analiza cadrului normativ intern, adoctrinei, a Jurisprudenței CtEDO, precum și a Curții Constituționale privind terminarea urmăririi penale și transmiterea cauzei în judecată curechizitoriu.

Rezultate obținute și discuții. Transmiterea materialelor dosarului penal procurorului în vederea terminării urmăririi penale. Constatînd că probele administrate sunt suficiente pentru atermina urmărirea penală, organul deurmărire penală înaintează

1 Nicolae Volonciu. Andreia Simona Uzlău. Raluca Moroșanu. Noul cod deprocedură penală

comentat.ediția a II-a. rev. și adăug.București. 2015. 1542 p.

2 Udroiu Mihail. [et.al.] Codul deprocedură penală. Comentariu pearticole. ed. a 2. Ed. C. H.

Beck. 2017. 2569 p.

3 Op.cit.

procurorului dosarul însoțit deun raport, în care consemnează rezultatul urmăririi penale și cupropunerea deadispune una din următoarele soluții: - deapune sub învinuire făptuitorul și aînainta acuzarea conform prevederilor art. 281 și 282 CPP dacă acesta nuafost pus sub învinuire în cursul urmăririi penale. Această soluție este propusă atunci când din materialele cauzei rezultă că fapta constatată este incidentă răspunderii penale, că afost constatat făptuitorul și acesta poartă răspundere penală; - încetarea urmăririi penale, clasarea cauzei penale sau scoaterea persoanei desub urmărire; Raportul ofițerului deurmărire trebuie să cuprindă: - fapta care aservit temei pentru pornirea urmăririi penale; - informații cuprivire lapersoana învinuitului; - încadrarea juridică afaptei; - informații despre corpurile delicte și măsurile luate în privința lor, precum și locul unde seaflă ele; - măsurile asigurătorii luate în cursul urmăririi penale; - cheltuielile judiciare; - măsurile preventive aplicate sau propuse; În cazul în care urmărirea penală în aceeași cauză seefectuează în privința mai multor fapte și mai multor persoane (făptuitori) raportul vacuprinde informații cuprivire latoți învinuiții, încadrarea juridică afaptei și probele administrate. Raportul deasemenea vacuprinde informația privitor lafaptele sau persoanele față decare s-adispus încetarea urmăririi penale, scoaterea persoanei desub urmărire. Procurorul, în termen decel mult 15 zile dela primirea dosarului trimis deorganul deurmărire penală, verifică materialele dosarului și acțiunile procesuale efectuate, pronunțându-seasupra acestora. Cauzele în care sunt persoane arestate sau minori sesoluționează deurgență și cuprioritate. În conformitate cuprevederile art. 290 CPP, dacă procurorul constată probe obținute contrar prevederilor prezentului cod și cuîncălcarea drepturilor bănuitului, învinuitului, prin ordonanță motivată, exclude aceste probe din materialele dosarului. Astfel, urmează afi excluse din dosarul cauzei penale, cuînlăturarea fizică din conținutul său, probele inadmisibile care aufost catalogate

astfel lafaza urmăririi penale.4 Probele excluse din dosar sepăstrează în

condițiile art.211 alin. (2) CPP.

4 DCC nr.47 din 22.05.2018 deinadmisibilitate asesizării nr. 56g/2018 privind excepția de

neconstituționalitate aunor prevederi din articolul 94 alin. (1) din Codul deprocedură penală (excluderea probelor din dosarul penal) (pct.52)

Articolul 290 din Cod reglementează verificarea decătre procuror amaterialelor dosarului și acțiunilor procesuale efectuate în cadrul cauzei

primite și nuse referă nemijlocit laexaminarea cererilor sau demersurilor5.

Constatînd că urmărirea penală este completă, că există probe suficiente și legal administrate, procurorul pune sub învinuire făptuitorul (bănuitul), dacă acesta nuafost pus sub învinuire în cursul urmăririi penale, apoi întocmește rechizitoriul prin care dispune trimiterea cauzei în judecată. Dacă făptuitorul afost pus sub învinuire în cursul urmăririi penale, întocmește rechizitoriul prin care dispune trimiterea cauzei în judecată, nuînainte deinformarea părților despre terminarea urmăririi penale și aducerea lacunoștință amaterialelor dosarului deurmărire penală. Procurorul poate dispune prin ordonanță motivată încetarea urmăririi penale, clasarea cauzei penale sau scoaterea persoanei desub urmărire, în cazurile în care este stabilită existența temeiurilor și condițiilor legale pentru atare decizii. (art. 291 CPP) Dacă procurorul constată că urmărirea penală nueste completă sau că nuau fost respectate dispozițiile legale ladesfășurarea urmăririi, elrestituie cauza organului care aefectuat urmărirea penală sau trimite cauza organului competent ori altui organ, pentru completarea urmăririi penale sau, după caz, eliminarea încălcărilor comise ale dispozițiilor legale. Restituirea sau trimiterea cauzei seface prin ordonanță în care, seindică acțiunile procesuale, care trebuie efectuate sau refăcute, ale faptelor și circumstanțelor ceurmează afi constatate, mijloacele deprobă cevor fiutilizate și dispune termenul pentru urmărire. „Restituirea cauzei sau trimiterea eila organul competent sau laun alt organ seface parțial prin disjungerea cauzei dacă este necesar eliminarea unor încălcări sau completarea urmăririi penale în privința unui minor, unei persoane față decare trebuie aplicate măsuri deconstrângere cucaracter medical sau într-ocauză complexă în privința unei fapte săvîrșite decătre învinuit dacă pentru majoritatea faptelor penale și ale celorlalți învinuiți urmărirea penală este

completă și legală.”6

5 DCC nr. 140 din 12.12.2019 deinadmisibilitate asesizării nr. 156g/2019 privind excepția

deneconstituționalitate aunor prevederi dela articolul 290 alin. (1) din Codul deprocedură penală (pct. 19)

6 Igor Dolea. Dumitru Roman. Tatiana Vîzdoagă. [et. al.] Codul deprocedură penală. Comen

tariu. Ch. 2005. 767 p.

Dacă consideră necesar, procurorul, într-untermen rezonabil, efectuează personal acțiunile procesuale pentru completarea urmăririi penale sau pentru refacerea acțiunilor efectuate cuîncălcarea dispozițiilor legale, după care decide terminarea urmăririi penale. În cazul în care procurorul restituie cauza sau otrimite altui organ deurmărire penală, eleste obligat să sepronunțe, în modul prevăzut delege, asupra măsurilor preventive și aaltor măsuri procesuale deconstrângere. Prezentarea materialelor deurmărire penală. După verificarea decătre procuror amaterialelor cauzei și punerea sub învinuire apersoanei, dacă aceasta nus-afăcut anterior, procurorul aduce lacunoștință învinuitului, reprezentantului lui legal, apărătorului, părții vătămate, părții civile, părții civilmente responsabile și reprezentanților lor, precum și succesorului procedural despre terminarea urmăririi penale, locul și termenul în care pot lua cunoștință dematerialele urmăririi penale. Privitor lainformarea participanților în proces despre terminarea urmăririi penale este perfectat proces verbal în conformitate cuprevederile art. art. 260, 261 CPP. Art. 6 §1 CEDO impune caautoritățile deurmărire penală să dezvăluie

apărării toate probele materiale aflate în posesia lor împotriva acuzatului.7

Codul deprocedură penală al României „numai stabilește în sarcina organului deurmărire penală obligația prezentării materialului deurmărire penală, întrucât asigurarea apărării efective ainculpatului în faza deurmărire penală serealizează în noul concept prin reglementarea dreptului general alsuspectului, inculpatului/avocatului acestuia deaasista laefectuarea majorității actelor deurmărire și prin prevederea detaliată adreptului acestora deaconsulta dosarul

în tot cursul procesului penal.” 8

CtEDO astatuat în cauza Beraru c. României, că „înlesnirile” care trebuie asigurate oricărui acuzat în contextual art. 6 § 3 lit. b) din Convenție includ posibilitatea deafi informat, pentru pregătirea apărării sale, despre rezultatul cercetărilor efectuate peparcursul procesului. Curtea reamintește că aconstatat deja că accesul nerestricționat ladosarul cauzei și folosirea nerestricționată anotițelor, inclusiv, după caz, posibilitatea deaobține copii ale documentelor relevante, constituie garanții importante ale procesului echitabil. Neasigurarea acestui tip deacces areprezentat, în motivarea Curții, unul dintre factorii care

7 Hot. CtEDO Rowe și Davis c. Regatului Unit din 16.02.200 (par.6o). sursa - http://hudoc.

echr.coe.int/eng?i=001-58496 (accesat: 05.04.2021)

8 Nicolae Volonciu. Andreia Simona Uzlău. Raluca Moroșanu. Noul cod deprocedură penală

comentat.ediția a II-a. rev. și adăug.București. 2015. 1542 p.

audeterminat constatarea încălcării principiului egalității armelor (ase vedea Matyjek împotriva Poloniei, nr. 38184/03, pct. 59 și 63, CEDO 2007V, și Luboch

împotriva Poloniei, nr. 37469/05, pct. 64 și 68, 15 ianuarie 2008). 9

CtEDO areținut că avocații reclamantului nuau putut obține acces direct ladosarul cauzei decât într-unstadiu târziu; inițial, nuli s-afurnizat nicio copie arechizitoriului. Mai mult, aceștia nuau putut obține ocopie atranscrierilor interceptărilor telefonice sau ocopie înregistrată aconvorbirilor telefonice interceptate folosite caprobe în dosar. CtEDO concluzionează în speță că procesul în litigiu, în ansamblu, nuarespectat cerințele unui proces echitabil, că niciuna dintre neregularitățile constatate în faza deurmărire penală și cea de

judecată în primă instanță nuafost remediată deinstanțele ierarhic superioare. 10

A lua cunoștință dematerialele dosarului este undrept pentru părți, cuexcepția apărătorului, care este și obligat să studieze piesele dosarului. În conformitate cuprevederile art. 68 alin.(1) pct.10) CPP, lasolicitarea apărătorului vafi oferită posibilitate deaface copii ale actelor din dosar, inclusiv și alinformațiilor în format digital. Pentru afacilita activitatea apărării, inculpatul nupoate fiîmpiedicat să obțină ocopie adocumentelor relevante din dosar, nici să ianotițe sau să leutilizeze (

Hot. CtEDO Rasmussen c. Poloniei, par. 48-49;11 [ 8 ] Moiseyev c. Rusiei, par. 213-218; 12[ 9 ] Matyjek c. Poloniei, par. 59; 13 Seleznev c. Rusiei, par. 64-69.14 )

Părții civile, părții civilmente responsabile și reprezentanților lor lise prezintă pentru alua cunoștință doar materialele referitoare laacțiunea civilă lacare sunt parte. Partea vătămată face cunoștință cutoate materialele deurmărire penală. Materialele urmăririi penale seaduc lacunoștință învinuitului arestat în prezența apărătorului lui, iar lacererea învinuitului – fiecăruia dintre ei, în mod separat.

9 Hot CtEDO Beraru c. României din 18. 03. 2014, (par. 69, 70), sursa: http://hudoc.echr.coe.

int/eng?i=001-176203 (accesat: 22.04.2021)

10 Hot CtEDO Beraru c. României din 18. 03. 2014, (par. 69, 70), sursa: http://hudoc.echr.coe.

int/eng?i=001-176203 (accesat: 22.04.2021)

11 Hot. CtEDO din 28. 04. 2009, sursa - http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-92429 (accesat:

17.03.2021)

12 Hot. CtEDO din 09. 10. 2008, sursa - http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-88780 (accesat:

22.04.2021)

13 Hot. CtEDO din 24. 04. 2007, sursa - http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-80219 (accesat:

15.02.2021)

14 Hot. CtEDO din 26. 06. 2008, sursa - http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-87237 (accesat:

22.04.2021)

În cauza Öcalan c. Turciei din 12. 03. 2003 (par. 122), CtEDO aconstatat că nuau fost respectate dispozițiile articolului 6 §§ 1, 2 și 3 din Convenție, din cauza restricțiilor și adificultăților cucare aavut deînfruntat reclamantul în ceea ceprivește asistență aapărătorilor săi, acces - atât lael, cât și laavocații săi - ladosarul cauzei, precum și laaccesul avocaților săi laîntregul dosar deurmărire penală. În speță, Curtea observă că avocații reclamantei auprimit undosar de 17.000 depagini cuaproximativ două săptămâni înainte deînceperea procedurii în fața Curții de Securitate a Statului. Având în vedere imposibilitatea comunicării documentelor din dosar către clientul lor înainte de 2 iunie 1999 și obținerii contribuției lor laexaminarea și evaluarea conținutului dosarului, din cauza limitărilor impuse numărului și duratei în timpul vizitelor lor, avocații reclamantului s-autrezit într-osituație deosebit dedificilă pentru pregătirea apărării. Curtea consideră că accesul tardiv alavocaților reclamantului ladosar, adăugat celorlalte dificultăți întâmpinate deapărare și detaliate mai sus aîngreunat utilizarea drepturilor deapărarea pecare art. 6 orecunoaște învinuitului. Prin urmare, Curtea consideră că faptul că reclamantul nuaavut acces adecvat ladocumentele din dosar, în afară derechizitoriul, acontribuit, deasemenea, lacomplicarea pregătirii apărării sale, în sfidarea dispozițiile

articolului 6 § 1 combinate cucele din par. 3 b).15

Materialele urmăririi penale seprezintă cusute în dosar, numerotate și înscrise

în borderou. Numerotarea și borderoul seva face pentru fiecare volum,16 în caz

că există mai multe. La cererea părților, vor fiprezentate și corpurile delicte, vor fireproduse înregistrările audio și video, cuexcepția cazurilor prevăzute în art. 110 CPP (modalități speciale deaudiere amartorului și protecția lui). Nedivulgarea către apărare aunor probe materiale care conțin elemente care pot să exonereze acuzatul sau să reducă pedeapsa acestuia poate ficonsiderată unrefuz deacordare aînlesnirilor necesare pregătirii apărării și, prin urmare, oîncălcare adreptului garantat deart. 6 § 3 lit. d) din Convenție. Totuși, acuzatul poate fiobligat să motiveze în mod special cererea sa, iar instanțele naționale

pot să examineze temeinicia acestor motive.17 În scopul asigurării păstrării

secretului destat, comercial sau altor informații oficiale cuaccesibilitate

15 Hot. CtEDO Öcalan c. Turciei din 12. 03. 2003 (par.122,163, 167, 168), sursa: http://hudoc.

echr.coe.int/eng?i=001-65536

16 Кисеев Н.М.Уголовный процесс. Учебник. Изд. MONOGRAF. К., 2006. 1176 р. 17 Hot. CtEDO Natunen c. Finlandei, 31. 03.2009, pct. 43. Sursa - http://hudoc.echr.coe.int/

eng?i=001-91981 (accesat: 15.01.2021)

limitată, precum și în scopul asigurării protecției vieții, integrității corporale și libertății martorului și aaltor persoane, judecătorul deinstrucție, conform demersului procurorului, poate limita dreptul dealua cunoștință dematerialele sau datele privind identitatea acestora. Demersul seexaminează în condiții deconfidențialitate, în conformitate cuprevederile art.305 CPP. Este adevărat că art. 6 nuimpune în mod explicit să fie luate în considerare interesele martorilor în general și pecele ale victimelor chemate să depună mărturie în special. Cu toate acestea, viața, libertatea sau securitatea persoanei lor pot fipuse în joc, lafel cași interesele care intră în general în sfera articolului 8 (art. 8) al Convenției. Astfel deinterese ale martorilor și ale victimelor sunt, în principiu, protejate dealte dispoziții defond ale Convenției, care implică faptul că statele contractante artrebui să își organizeze procedurile penale în așa fel încât aceste interese să nufie periclitate în mod nejustificat. În acest context, principiile procesului echitabil impun, deasemenea, ca, în cazurile adecvate, interesele apărării să fie echilibrate cucele ale martorilor sau ale victimelor

chemate să depună mărturie. 18,19

Directiva nr. 2012/13/UE stabilește laart. 7 alin. (4) că accesul laanumite materiale poate firefuzat, în cazul în care astfel deacces arputea conduce lapericlitarea gravă avieții sau adrepturilor fundamentale ale unei alte persoane sau dacă refuzul este strict necesar pentru apărarea unui interes public important, cade exemplu în cazurile în care accesul poate prejudicia oanchetă în curs sau poate afecta grav securitatea internă astatului membru în care se

desfășoară procedurile penale.20

Dreptul ladivulgarea probelor relevante nueste undrept absolut. Pentru ase asigura că acuzatul are parte deun unproces echitabil, orice dificultăți cauzate apărării printr-olimitare adrepturilor sale trebuie să fie suficient contrabalansate

deprocedurile urmate deautoritățile judiciare în etapele ulterioare aprocesului.21

În unele cazuri, poate finecesar să nufie divulgate anumite probe apărării pentru apăstra drepturile fundamentale ale altei persoane sau pentru aproteja

18 Hot. CtEDO Doorson c. Olandei din 26. 03.1996. (par.70), sursa: http://hudoc.echr.coe.int/

eng?i=001-57972. (accesat: 25.02.2021)

19 A sevedea în acest sens și HP CSJ nr.37 din 22.11.2004 Cu privire lapractica aplicării legis

lației în cauzele despre traficul deființe umane și traficul decopii (pct. 17)

20 DCC nr.107 din 07.11.2017 deinadmisibilitate asesizării nr. 135g/2017 privind excepția de

neconstituționalitate aunor prevederi din articolul 68 alin. (1) și (2) și articolul 293 alin. (1) din Codul deprocedură penală (accesul lamaterialele urmăririi penale) (pct.25)

21 Hot. CtEDO Rowe și Davis c. Regatului Unit din 16.02.200 (par.6o). sursa - http://hudoc.

echr.coe.int/eng?i=001-58496 (accesat: 05.04.2021)

uninteres public important. Cu toate acestea, numai astfel demăsuri care restricționează drepturile laapărare care sunt strict necesare sunt permise în temeiul articolului 6 § 1 (ase vedea Hot. CtEDO Van Mechelen și alții c. Olandei din 23. 04. 1997, par.54, 58). Cu toate acestea, dacă sepăstrează anonimatul martorilor în cadrul urmăririi penală, apărarea seva confrunta cudificultăți pecare procedurile penale nuar trebui să leimplice în mod normal. În consecință, Curtea arecunoscut că în astfel decazuri art. 6 alin. 1 luat împreună cuart. 6 alin. 3 (d) din Convenție (art. 6-1 + 6-3-d) impune cadificultățile cucare s-aconfruntat apărarea să fie suficient contrabalansată deprocedurile urmate deautoritățile

judiciare. (par.54).22

Dacă dosarul penal are mai multe volume, acestea seprezintă concomitent pentru ase lua cunoștință dematerialele respective capersoana care iacunoștință deele să poată reveni laoricare din aceste volume demai multe ori. Potrivit doctrinei nusunt stabilite standarde detimp în cazul când părțile cunoștință cunoștință dematerialele dosarului și nici jurisprudență nuexistă. „În cele mai dese cazuri în practică seutilizează standardul de 10 pagini pe

oră – standard preluat din alte domenii.”23

Termenul pentru ase lua cunoștință dematerialele urmăririi penale nupoate filimitat, însă în cazul în care persoana care face cunoștință demateriale abuzează desituația sa, procurorul fixează modul și termenul acestei acțiuni, reieșind din

volumul dosarului.24

După ceau luat cunoștință dematerialele urmăririi penale, persoanele care aufăcut cunoștință pot formula cereri noi în legătură cuurmărirea penală, care sesoluționează conform prevederilor art. 245-247 CPP (înaintarea, termenele deexaminare și soluționarea cererilor și demersurilor). Legea procesual - penală nuprevede untermen în care părțile după studierea dosarului penal aravea dreptul să depună cereri. Limitarea sau neacordarea unui termen, lafinalizarea urmăririi penale pentru înaintarea unor cereri, arplasa persoana în situație deincertitudine și în

22 Hot. CtEDO Van Mechelen și alții c. Olandei din 23. 04. 1997, sursa - http://hudoc.echr.coe.

int/eng?i=001-58030 (accesat: 20.03.2021)

23 Igor DOLEA. Codul deprocedură penală al Republicii Moldova (Comentariu aplicativ)

Ed.II-arev. și adăug. Ed.CARTEA JURIDICĂ. Ch. 2020. 1407 p.

24 DCC nr.107 din 07.11.2017 deinadmisibilitate asesizării nr. 135g/2017 privind excepția de

neconstituționalitate aunor prevederi din articolul 68 alin. (1) și (2) și articolul 293 alin. (1) din Codul deprocedură penală (accesul lamaterialele urmăririi penale) (pct.25)

mod firesc arafecta substanța dreptului, acest drept devenind unul iluzoriu. Prin urmare, pornind dela importanța cererilor care pot fiînaintate lafinalizarea urmăririi penale, părțile trebuie să dispună deun termen suficient și rezonabil

pentru înaintare, iar lipsa acestuia arafecta esența dreptului. 25

După prezentarea materialelor deurmărire penală este întocmit unprocesverbal în care seindică numărul devolume și numărul defoi în fiecare volum aldosarului decare s-aluat cunoștință, corpurile delicte, înregistrările audio și video reproduse. În procesul-verbal trebuie să fie consemnată ora și minutele începutului și sfârșitului luării decunoștință dedosar pentru fiecare zi. În procesul – verbal seconsemnează cererile înaintate ladesfășurarea acestei acțiuni, iar cererile scrise seanexează laprocesul – verbal și despre aceasta în else face mențiune. Privitor laprezentarea materialelor dosarului, fiecărei persoane participantă laproces, seîntocmește proces-verbal separat.(Exemplu: dacă într-ocauza penală figurează mai mulți învinuiți, fiecăruia ise prezintă toate materiale din dosar, lafel și în cazul părților vătămate, părților civile, părților civilmente responsabile și reprezentanților lor). Cererile înaintate după ces-aluat cunoștință dematerialele urmăririi penale seexaminează decătre procuror imediat și, prin ordonanță motivată sedispune în cel mult 15 zile, admiterea sau respingerea lor, iar și în termen de 24 ore, ordonanța respectivă este adusă lacunoștință persoanelor care le-auînaintat. ,,Considerăm oportun deainclude expres în art.293 alin.(6) prevederea potrivit căreia refuzul organului deurmărire penală deaefectua acțiuni procesuale suplimentare poate fiatacat în conformitate cuart.298 și 299 C.proc. pen. Avocatul poate contesta refuzul deaudiere amartorului laorice etapă a

urmăririi penale.’’26

Curtea Constituțională, menționează că după terminarea urmăririi penale învinuitul are dreptul să iacunoștință detoate materialele cauzei și să înainteze cereri decompletare aurmăririi penale [ase vedea articolul 66 alin. (2) pct. 22 din Cod]. Cererile date sunt examinate decătre procuror în conformitate cuprevederile Codului deprocedură penală, iar respingerea decătre procuror a

25 Amicus curiae. Institutul de Reforme Penale (Cu privire lasesizarea 223 g /2020), semnat

deprofesorul I. Dolea. Sursa - http://irp.md/expertiza-irp/1290-opinie-cu-privire-la-sesi zarea-223g-2020-omisiunea-legislativ-de-stablire-a-termenului-legal-pus-la-dispoziia-pri lor-pentru-formularea-de-cereri-noi-n-legtur-cu-urmrirea-penal-n-temeiul-art-296-6-cpp. html (accesat: 15. 02.2021)

26 Dolea Igor. Drepturile persoanei în probatoriul penal: conceptul promovării elementului

privat. Ch. Cartea Juridică. 2009. 417 p.

cererii sau ademersului respectiv nuprivează persoana care le-aînaintat dedreptul deale înainta ulterior în instanța judecătorească [ase vedea articolul

295 alin. (4) din Cod]. 27

Codul deprocedură penală nuconține prevederi care i-arpermite procurorului să ignore cererile depuse decătre partea apărării și să trimită cauza penală în judecată. Dimpotrivă, legea obligă organul deurmărire penală să examineze cererile și demersurile participanților laproces și ale altor

persoane interesate [ase vedea articolul 278 din Cod]. 28

În acest context nuputem să nufim deacord cufaptul că “Este nejustificată practica transmiterii dosarului în instanță fără examinarea cererii, cuun răspuns ulterior, potrivit căruia persoana poate beneficia dedreptul său prevăzut dealin.

(4) alarticolului 295, deaînainta cererea în instanță.” 29

În cazul în care procurorul dispune admiterea cererilor, dispune, totodată, în cazurile necesare, și completarea urmăririi penale, indicînd acțiunile suplimentare care vor fiefectuate, și, după caz, transmite dosarul organului deurmărire penală pentru executare, custabilirea termenului executării. După completarea urmăririi penale, materialele suplimentare deurmărire penală seprezintă părților în proces în ordinea prevăzută deart.293 CPP. În acest caz ladorință, părțile arputea să iacunoștință dematerialele care ausuplinit urmărirea penală, având în vedere că cunosc conținutul celorlalte acte procedurale. În cazul în care învinuitul seeschivează dela urmărirea penală sau seabține dease prezenta pentru alua cunoștință dematerialele cauzei și aprimi rechizitoriul, procurorul vaprezenta materialele apărătorului ales sau desemnat din oficiu, cuanexarea ladosar adovezii deînștiințare aînvinuitului privitor laterminarea urmăririi penale și posibilitatea studierii dosarului. Învinuitul T. G. nuafost citat legal pentru prezentarea materialelor deurmărire penală și pentru a-ifi adus lacunoștință rechizitoriul. ....atât organul deurmărire penală, cât și instanțele defond, eronat auconchis, că T. G., fiind cetățeanul altui stat, afost legal citat peadresa temporară în xxxxx, și că alte date în privința aflării acestuia nusunt cunoscute, or, ladosar este anexată

27 DCC nr. 140 din 12.12.2019 deinadmisibilitate asesizării nr. 156g/2019 privind excepția

deneconstituționalitate aunor prevederi dela articolul 290 alin. (1) din Codul deprocedură penală (pct.17)

28 Op.cit. p. 20 29 Igor Dolea. Codul deprocedură penală al Republicii Moldova (Comentariu aplicativ) Ed.II-a

rev. și adăug. Ed.CARTEA JURIDICĂ. Ch. 2020. 1407 p.

copia pașaportului cetățeanului Republicii Italia, T. G., deunde rezultă că ultimul s-anăscut în xxxxx și își are reședința în xxxxx (f. d. 135, vol. I). În astfel decircumstanțe, seatestă că încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 25. 02. 2015, trebuia să fie anticipată decitarea legală alui T. G. în vederea primirii rechizitoriului și prezentarea în ședințele dejudecată, or, potrivit prevederilor art. 539 alin. (1) CPP, martorul, expertul sau persoana urmărită, în cazul în care nueste dată în căutare, aflați peste hotarele Republicii Moldova, pot ficitați decătre organul deurmărire penală pentru executarea anumitor

acțiuni procesuale peteritoriul Republicii Moldova.30

Curtea Europeană areținut că prezentarea materialului deurmărire penală este mai degrabă undrept, decât oobligație legală, constatînd arbitrară aducerea silită în acest scop. 105. … Curtea reține că mandatul deaducere afost emis deprocuror laora 9:30 a.m., însă reclamanta seafla deja lasediu laacea oră. Guvernul aargumentat că scopul măsurii era acela dea-ipermite reclamantei să iacunoștință dedosarul său penal, ceea ceaceasta arefuzat, astfel încât mandatul respectiv era necesar pentru buna administrare ajustiției. Guvernul amai susținut că mandatul deaducere sejustifica în temeiul art.5 §1 lit. b) din Convenție, fiind emis în vederea garantării executării unei obligații prevăzute delege. 106. Curtea reține că, în temeiul art. 250 C. proc.pen. (ase vedea supra, pct. 65), prezentarea materialului deurmărire penală este mai degrabă undrept alinculpatului decât oobligație legală. (s.a.) Pentru a-ipermite reclamantei exercitarea dreptului respectiv, autoritățile arfi trebuit să aibă în vedere măsuri mai puțin severe decât lipsirea delibertate (ase vedea, mutatis mutandis, Stelian Roșca c. României, nr.5543/06, pct. 69, 4 iunie 2013). ….107. Chiar și în ipoteza că era necesar careclamanta să iacunoștință dedosarul său și, în consecință, să seevite întârzierea procesului, Curtea reține că, ulterior emiterii mandatului, reclamantei nuis-aacordat acces ladosar. … 108. Având în vedere cele demai sus, Curtea concluzionează că pretinsul scop almandatului deaducere nuafost îndeplinit și că lipsirea delibertate areclamantei lasediul parchetului timp demai multe ore în data de 28 mai 2003 afost arbitrară. 109.

Prin urmare, afost încălcat art.5 § 1 lit. b) din Convenție.31

Neprezentarea învinuitului, reprezentantului lui legal, apărătorului, părții vătămate, părții civile, părții civilmente responsabile și succesorului procedural

30 DCPL CSJ din 22. 05. 2018, dos. nr. 1ra-516/2018, sursa - http://jurisprudenta.csj.md/sear

ch_col_penal.php?id=11215 (accesat: 22.01.2021)

31 Hot. CtEDO din 13. 11. 2014 în Cauza Lazariu c. României, sursa - http://hudoc.echr.coe.int/

eng?i=001-147865 (accesat: 10.05.2021)

pentru alua cunoștință dematerialele cauzei penale, informați conform ordinii stabilite în lege despre terminarea urmăririi penale precum și asupra coordonatelor detimp și loc pentru realizare aacestui drept, nuîmpiedică procurorul să purceadă laîntocmirea rechizitoriului. Analiza prevedrilor art. art. 291 și 293 CPP, permite aconstata că prezentarea materialelor dosarului deurmărire seface nunumai în cazul deciziei deatrimite dosarul în judecată curechizitoriu, dar și în cazurile în care procurorul decide scoaterea desub urmărire penală, încetarea urmăririi penale sau clasarea procesului penal. Această deducție este conformă cujurisprudența CtEDO în materie. Observând că dosarul deurmărire pebaza căruia parchetul apronunțat neurmăririle din 22 iunie și 4 decembrie 2000 cuprindea mai multe volume în care figurau mai ales documente furnizate de BCIT precum și depoziții ale martorilor, Curtea apreciază că reclamanta și avocatul acesteia nuau fost în măsură să aibă acces laactele dela dosarul în cauză, cuexcepția raportului deexpertiză contabilă și acelor pecare ledepuseseră eiînșiși. Dat fiind ansamblul circumstanțelor speței, Curtea consideră că restricțiile aduse de-alungul procedurii în accesul reclamantei, care era asistată deun avocat, laactele depuse ladosarul urmăririi deînvinuiți sau adunate deministerul public auviciat cuinechitate procedura plângerii penale cuconstituire departe civilă

înaintată dereclamantă. 32

Rechizitoriul. După prezentarea materialelor deurmărire penală, procurorul întocmește rechizitoriul imediat sau într-untermen rezonabil în cauzele complicate și voluminoase. Cuvântul „Rechizitoriu” își are originea în cuvântul latinesc „Requiro-ere-

sivi-situm” - acere, acăuta, întreba, acerceta, aurmări.33

Rechizitoriul prezintă undocument procesual întocmit după prezentarea materialelor dosarului deurmărire în care seexpun circumstanțele săvârșirii infracțiunii, seanalizează probele administrate și în baza lor seformulează concluzia și decizia procurorului, despre aceia că există suficiente date pentru înaintarea procesului penal în instanța dejudecată și diferirea învinuitului judecății. Esența, importanța juridico-penală și procesual-penală arechizitoriului este elucidată în literatura despecialitate prin evidențierea mai multor trăsături

caracteristice.34

32 Hot. CtEDO Forum Maritime s.a. c. Romaniei din 04.10. 2007, (par.131,137), sursa - http://

hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-123075 (accesat: 27.04.2021)

33 Alexandru Pintea. Dan-Cristian Pintea. Alina - Cristina Bălănescu. Urmărirea penală. Aspec

teteoretice și practice. Ed. II-arev. și adăug. București. 2020. 597 p.

34 Zamfir V. Instituția învinuirii în procesul penal. Teză dedoctor în drept. Specialitatea știin

țifică: 554.03 - Drept procesual penal. Chișinău. 2018. 207 p.

Or, rechizitoriul joacă unrol determinant în urmărirea penală, iar importanța acestuia sepoate prezenta sub două perspective: pede oparte acesta include detaliat fapta care urmează ase examina în instanța dejudecată, pede altă parte persoana care urmează să răspundă pentru această faptă. După care serelevă că, prin rechizitoriu persoana trimisă în judecată este oficial înștiințată, în scris cuprivire latemeiul legal și faptic alacuzațiilor care ise incriminează. Mai mult, sub același aspect, art. 6 § 3 lit. a) CEDO îi recunoaște acuzatului dreptul deafi informat cuprivire laîncadrarea juridică afaptelor, dar și cuprivire lacauza acuzației, adică privitor laexpunerea detaliată afaptelor materiale pentru care este acuzat și pecare sebazează acuzația (cauza Pelissier și Sassi c. nr. 2544/94 pct. 52-54, CEDO 1999-II). Sfera deaplicare aacestei dispoziții trebuie apreciată, în special, în lumina celui mai general drept laun proces echitabil garantat deart. 6 § 1 CEDO. În materia penală, oinformare precisă și completă cuprivire laacuzațiile aduse unei persoane constituie ocondiție esențială aechității procedurii. ….În deplin acord cucele enunțate supra, Colegiul penal lărgit reiterează că rechizitoriul, în sensul art. 297 CPP, este actul desesizare ainstanței dejudecată, care seîntocmește după prezentarea materialelor deurmărire penală și care trebuie să cuprindă, printre altele, informații despre fapta incriminată persoanei în privința căreia s-aefectuat urmărirea penală, adică, formularea învinuirii cuindicarea datei, locului, mijloacelor și modului desăvîrșire ainfracțiunii și consecințele ei, caracterul vinovăției, motivelor și semnelor calificative pentru încadrarea

juridică afaptei. 35

Totodată, articolul 26 din Constituție garantează în mod distinct dreptul laapărare. Curtea reține că articolul 6 § 3 lit. a) din Convenția Europeană îi recunoaște persoanei dreptul deafi informată nudoar cuprivire lacauza acuzației, adică lafaptele materiale decare este acuzată și pecare sebazează acuzația, dar și cuprivire laîncadrarea juridică afaptelor, în mod detaliat. În materie penală, oinformare precisă și completă cuprivire laacuzațiile aduse unei persoane și, în consecință, cuprivire laîncadrarea juridică aacestora pecare instanța opoate reține împotriva sareprezintă ocondiție esențială aunui proces echitabil. Există olegătură între literele a) și b) dela articolul 6 § 3 din Convenția Europeană: dreptul deafi informat cuprivire lanatura și

35 DCP CSJ din 26. 01.2016, dos.. nr. 1ra-148/2016, sursa - http://jurisprudenta.csj.md/sear

ch_col_penal.php?id=5664 (accesat: 18.03.2021)

cauza acuzației trebuie analizat prin prisma dreptului acuzatului dea-și pregăti

apărarea (ase vedea Drassich v. Italia [nr. 2], 22 februarie 2018, § 65 și § 66). 36

Tot aici, sunt aplicabile și statuările din hotărîrea Curții Europene din 12.04.2011, cauza Adrian Constantin vs. România, unde Curtea asubliniat încă odată despre, “… rolul fundamental pecare îl are rechizitoriul, caact deacuzare, reamintind faptul că paragraful 3 alarticolului 6 din Convenție recunoaște dreptul acuzatului deafi informat oficial nunumai cuprivire laînvinuirile ceise aduc, ciși cuprivire laîncadrarea juridică afaptelor sale. Informarea precisă și completă reprezintă ocondiție esențială pentru ase asigura echitatea

procedurilor.”37

Rigurozitatea dispozițiilor legale privind sesizarea instanței impune caînvinuirea să fie clară, concretă și previzibilă, deoarece instanța dejudecată are obligația să sepronunțe asupra faptei reținute în sarcina inculpatului în limitele

determinate prin rechizitoriu. 38

Având în vedere faptul că în cauza diferită judecății, reieșind din analiza textuală arechizitoriului, Colegiul penal lărgit constată că aceste exigențe legale nuau fost întocmai respectate, iar învinuirea înaintată lui S. N. este una incertă, adică nueste formulată cumaximă precizie și claritate. Față decele cepreced, instanța derecurs consideră că faptele incriminate inculpatului VS. prin rechizitoriu, precum că.... urmează afi excluse din învinuire, dat fiind că învinuirea în aceasta parte este una incertă, adică nueste formulată cumaximă precizie și claritate, mai mult aceasta nuse confirmă prin careva probe

prezentate decătre procuror și administrate deinstanțe. 39

Rechizitoriul este actul procedural prin care sesesizează instanța dejudecată și determină limitele judecării cauzei în fond. „Reținem că rechizitoriul nunumai că trimite litigiul într-ofază superioară, aceea ajudecății, dar fixează și limitele în care judecata vaavea loc cuprivire lafapta/faptele și persoana/persoanele la

care sereferă.” 40

36 DCC nr. 63 din 11.06.2020 deinadmisibilitate asesizării nr. 39g/2020 privind excepția de

neconstituționalitate aunor dispoziții din articolele 332 alin. (2) și 391 alin. (2) din Codul deprocedură penală (încetarea procesului penal atunci când fapta constituie ocontravenție și soluționarea cauzei conform prevederilor Codului contravențional) (pct.23)

37 Hot. CtEDO Adrian Constantin c. României, din 12. 04. 2011, sursa - http://hudoc.echr.coe.

int/eng?i=001-123828.

38 DCP CSJ din 26. 01.2016, dos.. nr. 1ra-148/2016, sursa - http://jurisprudenta.csj.md/sear

ch_col_penal.php?id=5664 (accesat: 18.03.2021)

39 Ibidem 40 Alina Ludmila Băetu. Actul desesizare în dreptul procesual penal. Teză dedoctor în drept la

specialitatea 554.03 – Drept procesual penal. Ch.2017. 235 p.

„Rechizitoriul prin care sedispun trimiterea în judecată ainculpatului și sesizarea instanței dejudecată, trebuie să selimiteze lafapta (faptele) și persoana (persoanele), pentru care s-aefectuat urmărirea penală, în sensul că nuse poate dispune trimiterea în judecată pentru ofaptă pentru care inculpatul nuafost

învinuit și ascultat, în vederea exercitării dreptului său laapărare,”41 după cum

nupoate fidiferită judecății persoana, care nuaavut calitatea deînvinuit în cursul urmăririi penale. Astfel trebuie să existe concordanță deplină între ordonanța depunere sub învinuire și rechizitoriu, atât sub aspectul faptei reținute în sarcina învinuitului cuîncadrarea juridică ceeste corespunzătoare, cât și aidentității acestuia. Ordonanța decompletare și modificare aacuzării trebuie să seregăsească cuidentitate defapte și făptuitori în dispozitivul actului desesizare ainstanței, tocmai pentru aasigura limitarea rechizitoriului lafapta și persoana care auformat obiectul urmăririi penale. „De principiu, rechizitoriul care adepășit aceste limite nueste legal întocmit și nutrebuie să producă efectul detrimitere în judecată pentru faptele și persoanele

față decare nus-aefectuat urmărirea penală.”42

Procurorul întocmește unsingur rechizitoriu, chiar dacă dosarul deurmărire penală vizează mai multe fapte sau mai mulți învinuiți și trimiterea în judecată s-adispus doar față deunii dintre aceștia, sau chiar dacă adispus trimiterea în judecată adosarului doar pentru unele fapte, pentru alte fapte dispunând-sescoaterea desub urmărire penală, încetarea urmăririi penale sau clasarea procesului. În sensul art.297 Cod deprocedură penală, rechizitoriul este actul desesizare ainstanței dejudecată, care este compus din două părți: expunerea și

dispozitivul.43

Rechizitoriul secompune din două părți: 1. Expunerea 2. Dispozitivul. Expunerea cuprinde: informații despre fapta și persoana în privința căreia s-aefectuat urmărirea penală, analiza probelor care confirmă fapta și vinovăția

41 Nicolae Volonciu. Andreia Simona Uzlău. Raluca Moroșanu. Noul cod deprocedură penală

comentat.ediția a II-a. rev. și adăug.București. 2015. 1542 p.

42 Nicolae Volonciu. Andreia Simona Uzlău. Raluca Moroșanu. Noul cod deprocedură penală

comentat.ediția a II-a. rev. și adăug.București. 2015. 1542 p.

43 DCPL CSJ din 03.10.2020, dos. nr.1ra-1070/2020, sursa -jurisprudenta.csj.md/search_col_

penal.php?id=17270 (accesat: 04.02.2021)

învinuitului, argumentele invocate deînvinuit în apărarea sași rezultatele verificării acestor argumente, circumstanțele care atenuează sau agravează răspunderea învinuitului. Expunerea cuprinde informații despre fapta și persoana în privința căreia s-aefectuat urmărirea penală, analiza probelor care confirmă fapta și vinovăția învinuitului, argumentele invocate deînvinuit în apărarea sași rezultatele verificării acestor argumente, circumstanțele care atenuează sau agravează răspunderea învinuitului, precum și temeiurile pentru liberarea derăspundere penală conform prevederilor art.53 din Codul penal dacă se

constată asemenea temeiuri. 44

Omisiunea deaanaliza probele administrate diminuează motivarea rechizitoriului; face problematică verificarea dosarului și pregătirea dosarului pentru judecare; lasă în incertitudine partea apărării privitor lapoziția acuzării

asupra aspectelor controversate deapreciere aprobelor.45

În practica judiciară s-aconstatat că omisiunea deaverifica argumentele apărării lafaza urmăririi penale apus în dificultate partea acuzării lajudecarea cauzei. În speță, în rechizitoriu nuafost reflectată și combătută versiunea învinuiților, precum că ladata indicată afaptelor incriminate, unul din învinuiți seafla în același timp în altă localitate (avea alibi). Deciziile instanțelor naționale deachitare s-aubazat pemai multe probe (documente) care confirmau faptul că unul din învinuiți nuse afla lalocul comiterii faptei incriminate în perioada indicată în rechizitoriu: raportul lui L. A. din 23.02.2010 penumele comandantului, prin care solicită să ise permită părăsirea unității din 23.02.2010 pînă la 25.02.2010, extrasul din ordinul nr. 34 din 23.02.2010, prin care s-aconsiderat plecat din raza garnizoanei Chișinău, locotenent-major L. A., depe 23.02.2010, ora 12:00 pînă la 25.02.2010, ora 09:00, cuplecarea în r-nul D., sat. M. și extrasele din registrele deieșire și intrare amilitarilor prin contract din u/m 1002, precum că L. A. apărăsit unitatea la 23.02.2010, ora 10:40 și s-aîntors în unitate la 25.02.2010, ora 08:24, precum și declarațiile lui L.A. și acoinculpatului privitor laconfirmarea datelor defapt care seconțin în

documente nominalizate în calitate deprobe în apărare. 46

Poziția părților constituie unaspect important alcontradictorialității.

44 DCPL CSJ din 03.10.2020, dos. nr.1ra-1070/2020, sursa -jurisprudenta.csj.md/search_col_

penal.php?id=17270 (accesat: 04.02.2021)

45 Кисеев Н.М.Уголовный процесс. Учебник. Изд. MONOGRAF. К., 2006. 1176 р. 46 DCPL CSJ din 22.10.2013, dos. nr. 1ra-801/13.

„În ceea ceprivește modalitatea dedescriere afaptelor în rechizitoriu, s-aarătat că aceasta trebuie să facă referire pescurt ladatele privitoare lafaptă, cât și laîmprejurările în care afost comisă (unde și când afost săvârșită, prin cemijloace și pentru care motive, etc.) Fiecare faptă expusă și fiecare afirmație făcută trebuie

sprijinite peoreferire laprobele existente, cuindicarea paginii din dosar.”47

„Faptele trebuie expuse prin prezentarea evenimentelor relevante din punctul devedere alexistenței infracțiunii, realizând odelimitare clară afaptelor care intră în conținutul infracțiunii cucare este sesizată instanța (situație premisă, calificarea subiectului activ, element material, urmare prevăzută delege, latură subiectivă) deîmprejurările conexe care pot avea relevanță pentru

individualizarea pedepsei sau soluționarea laturii civile.” 48

Împrejurările cauzei seexpun în rechizitoriu în mod sistematic, cronologic ori în diferită ordine. În mod sistematic împrejurările săvârșirii infracțiunii seexpun în acea ordine în care aavut loc în realitate. Acest mod deîntocmire arechizitoriului seaplică deobicei pecauzele penale simple și nucer ogrupare amaterialelor. În mod cronologic împrejurările săvârșirii infracțiunilor seexpun în acea ordine în care aufost depistate și constatate peparcursul urmăririi penale. Acest mod seaplică pecauzele penale deosebit dedificile, cumai multe epizoade și mai mulți învinuiți, cînd învinuirea sebazează peprobe indirecte. În mod mixt expunerea materialelor seaplică pecauzele deosebit decomplicate în cercetare, când oparte deinfracțiuni, în dependență decaracterul probelor administrate, peunele împrejurări ainfracțiunilor seexpun în mod sistematic, iar pealtele în mod cronologic. Când infracțiunea este săvârșită demai multe persoane, împrejurările defapt seexpun în așa mod casă sevadă ceacțiuni concrete asăvârșit fiecare din învinuiți și încadrarea juridică afaptei în conformitate cuanumite articole ale legii penale. Împrejurările săvârșirii infracțiunii sedescriu cutrimitere obligatorie laprobele aflate în dosar și descrierea succintă aconțiunutului informativ, care confirmă, demonstrează comiterea faptelor incriminate, cuindicarea filelor din cauza penală în care această probă este procesual consemnată. Dispozitivul cuprinde: date cuprivire lapersoana învinuitului și formularea învinuirii care ise încriminează (descrierea faptei sau faptelor incriminate) cu

47 Nicolae Volonciu. Andreia Simona Uzlău. Raluca Moroșanu. Noul cod deprocedură penală

comentat.ediția a II-a. rev. și adăug.București. 2015. 1542 p.

48 Udroiu Mihail. [et.al.] Codul deprocedură penală. Comentariu pearticole. ed. a 2. Ed. C. H.

Beck. 2017. 2569 p.

încadrarea juridică aacțiunilor lui (articolul, alineatul și litera din CP și textul corespunzător alacestora) și mențiunea despre trimiterea dosarului în instanța dejudecată. ...Se apreciază că instanța dejudecată este valabil sesizată și, respectiv, este în drept să judece cauza cucondiția că ordonanța depunere sub învinuire și rechizitoriul sunt întocmite în corespundere cuprevederile legii. Se observă, în mod evident, că învinuirile cese aduc nucuprind elementele obligatorii: cum arfi indicarea concretă și clară adatei, locului, dela cine, pentru ce, când și în cevaloare s-aprimit banii, contravenția săvârșită depersoane, competența soluționării cazului contravențional și motivul pentru care nuafost întocmit procesul verbal cuprivire lacontravenție decătre inculpați. În măsura în care seconstată încălcarea prevederilor legale referitoare lasesizarea instanței prin neregularitatea rechizitoriului, caoconsecință firească, sub aspectul sancțiunii procedurale, atrage nulitatea absolută aactului procedural, cuîncetarea

procesului penal. 49

Rechizitoriul sesemnează deprocurorul care l-aîntocmit, indicându-selocul și data întocmirii lui. „Ultima parte constitutivă arechizitoriului oconstituie dispozitivul acestuia care conține temeiul și dispoziția trimiterii în judecată, dacă inculpatul este trimis în judecată în stare delibertate sau dearest, infracțiunea și încadrarea sajuridică, cheltuielile judiciare, disjungerea unui alt dosar, dacă este cazul, datele persoanelor care trebuiesc afi citate în instanță, dispoziția desesizare a

instanței competente.”50

Dispozitivul cuprinde date cuprivire lapersoana învinuitului și formularea învinuirii care ise incriminează cuîncadrarea juridică aacțiunilor lui și mențiunea despre trimiterea dosarului în instanța judecătorească competentă. ......urmează deconcretizat că, prin „încadrarea juridică” aacțiunilor inculpatului seare în vedere determinarea și constatarea juridică acorespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiuni, prevăzute de

norma penală, după cum semenționează în art.113 din Codul penal.51

„Formularea învinuirii în dispozitivul rechizitoriului constă din descrierea succintă afaptei penale (laturii obiective) cudispoziția deînvinuire afăptuitorului

49 DCP CSJ din 25. 09.2012, dos. nr. 1ra -582/12 50 Alina Ludmila Băetu. Actul desesizare în dreptul procesual penal. Teză dedoctor în drept la

specialitatea 554.03 – Drept procesual penal. Ch.2017. 235 p.

51 DCPL CSJ din 03.10.2020, dos. nr.1ra-1070/2020, sursa -jurisprudenta.csj.md/search_col_

penal.php?id=17270 (accesat: 04.02.2021)

în comiterea infracțiunii (infracțiunilor) prevăzute dearticolul, aliniatul și

punctul articolului din partea specială a Codului Penal. ” 52

„Includerea în rechizitoriu aunei acuzări mai grave decât cea pentru care afost pusă sub învinuire persoana sau aunui capăt deacuzare pentru care nuafost pusă sub învinuire în conformitate cuprevederile art. 281 și 282 CPP, constituie

oîncălcare adreptului laapărare. ”53

„Formularea învinuirii din dispozițiile rechizitoriului trebuie să corespundă întocmai învinuirii prevăzute în ordonanța (ordonanțele) depunere sub învinuire emisă și înaintată în conformitate cuarticolele 281-283 C.pr.pen. al R.M., atât

prin conținutul eifaptic cât și aîncadrării juridice. ”54

Chiar dacă urmărirea penală s-aefectuat cuprivire lamai multe fapte și față demai multe persoane, pentru toate acestea fapte și persoane vaîntocmi unsigur rechizitoriu, urmând caacțiunile fiecăruia din învinuiți să fie consemnate în mod distinct. Dacă învinuitul nuposedă limba în care sedesfășoară urmărirea penală, atunci rechizitoriul setraduce în limba lui maternă. Rechizitoriul (traducerea lui) semultiplică în atâtea exemplare, cafiecare învinuit să primească cît unexemplar. Primul exemplar alrechizitoriului seanexează lacauza penală. La rechizitoriu seanexează oinformație cuprivire ladurata urmăririi penale, măsurile preventive aplicate, durata arestării preventive, corpurile delicte și locul lor depăstrare, acțiunea civilă, măsurile deocrotire, alte măsuri procesuale, precum și cheltuielile judiciare. Copia rechizitoriului seînmânează sub recipisă învinuitului și reprezentantului lui legal. Despre aceasta seface mențiune în informația anexată larechizitoriu. În cazul în care învinuitul seeschivează dela urmărirea penală sau nus-aprezentat pentru alua cunoștință dematerialele cauzei și nuaprimit rechizitoriul, procurorul trimite cauza în judecată fără efectuarea acestor acțiuni procesuale, dar cuanexarea ladosar aprobelor care confirmă omisiunea învinuitului dease prezenta, iar în cazul sustragerii - și ainformației despre măsurile luate pentru căutarea acestuia. În această situație copia depe rechizitoriu seînmînează, în mod obligatoriu, apărătorului învinuitului și reprezentantului lui legal, cărora lise prezintă și materialele cauzei pentru alua cunoștință deele. Colegiul penal lărgit CSJ accentuează, că instanța deapel urma să verifice

52 Op.cit.p.193 53 Igor Dolea. Dumitru ROMAN. Tatiana VÎZDOAGĂ. [et. al.] Codul deprocedură penală.

Comentariu. Ch. 2005. 767 p.

54 Op.cit.p.192

legalitatea dispunerii examinării cauzei în lipsa inculpatului T. G., prin prisma faptului că ultimul nufusese citat nici laterminarea urmăririi penale și nici pentru prezentarea rechizitoriului. ...deși procurorul ainvocat, că inculpatul apărăsit teritoriul țării cupermisiunea organului deurmărire penală cucondiția revenirii înapoi, în acest sens nuau fost anexate înscrisuri. În materialele urmăririi penale nuexistă nici odovadă decitare alui T. G. în conformitate cuprevederile art. 238, 539 CPP, orîn rechizitoriu, sentință și în alte materiale sânt indicate nunumai domiciliul provizoriu alinculpatului din Republica Moldova,

dar și adresa dedomiciliu din Republica Italia alcetățeanului acestui stat. 55

„Este important să serețină că procedura enunțată este aplicabilă doar în cazul în care față deînvinuit afost realizat actul deînaintare aacuzării în conformitate cuordinea stabilită deart. 282 CPP, dar dacă învinuitul sesustrage dela urmărirea penală, făcînd astfel imposibilă înaintarea acuzării, aceasta va

împiedica și trimiterea cauzei în judecată în lipsa învinuitului.” 56

Cauza setrimite în judecată decătre procurorul care aîntocmit rechizitoriul. „Trimiterea cauzei penale în judecată reprezintă oactivitate procesuală componentă afazei urmăririi penale. Prin trimiterea cauzei în judecată are loc dezinvestirea procurorului din calitatea lui deconducător alurmăririi penale, după caz, dela exercitarea nemijlocită aurmăririi penale; acesta nemaiputînd lua absolut nici omăsură și fără amai putea interveni în realizarea ulterioară aactivităților procesuale, în această calitate. Astfel, privită caact procesual, trimiterea în judecată, are odublă funcționalitate: pede oparte sepune capăt

fazei urmăririi penale, pede alta – seproduce sesizarea instanței dejudecată.”57

Referința larechizitoriu poate fidepusă decătre învinuit sau apărătorul lui, în care este expus dezacordul în privința temeiniciei învinuirii aduse și ilegalității

probelor administrative.58

După prezentarea materialelor urmăririi penale și perfectarea rechizitoriului, dosarul penal este transmis în judecată. După sesizarea instanței dejudecată procurorul numai poate avea în continuarea procesului, prerogativele pecare le-aavut în cursul urmăririi penale.

55 DCPL CSJ din 22. 05.2018, dos. nr. 1ra-516/2018, sursa -http://jurisprudenta.csj.md/sear

ch_col_penal.php?id=11215 (accesat: 22.04.2021)

56 P. Ursache, T. Vîzdoagă. Trimiterea cauzei penale în judecată. În: Manualul judecătorului

pentru cauzele penale. Ch.2013. 1192 p.

57 Ibidem, p.196 58 Zamfir V. Instituția învinuirii în procesul penal. Teză dedoctor în drept. Specialitatea știin

țifică: 554.03 - Drept procesual penal. Chișinău. 2018. 207 p.

Concluzii și recomandări: Terminarea urmăririi penale, în calitate deetapă distinctă nuechivalează cuepuizarea fazei deurmărire penală, adică cufinalizarea oricăror activități procesuale decătre organul deurmărire penală sau decătre procuror. Susținem acest raționament, având în vedere că după informarea părților despre terminarea urmăririi penale și prezentarea materialelor dosarului, procurorul din oficiu sau lacererea părților este în drept să realizeze personal acțiunile procesuale pentru completarea urmăririi penale sau pentru refacerea acțiunilor efectuate cuîncălcarea dispozițiilor legale, precum și să restituire cauza organului deurmărire penală cuacelași scop. Analiza dispozițiile art. art. 289 - 297 CPP, permite aconstata că normele deprocedură din legislația națională în privind terminarea urmăririi penale și diferirii învinuitului judecății corespund în cea mai mare parte standardelor instituite dejurisprudența CtEDO în această materie. Totuși considerem că este oomisiune legislativă, faptul că CPP nureglementează unanumit termen decare ardispune părțile în proces pentru aargumenta și adepune cereri, după ceau luat cunoștință dematerialele urmăririi penale. În acest context considerăm important deafi inclus untermen imperativ de 3 zile în art. 294 CPP, înăuntrul căruia părțile audreptul să formuleze cereri.

Referinte bibliografice:

1. Nicolae Volonciu. Andreia Simona Uzlău. Raluca Moroșanu. Noul cod deproce dură penală comentat.ediția a II-a. rev. și adăug.București. 2015. 1542 p. 2. Udroiu Mihail. [et.al.] Codul deprocedură penală. Comentariu pearticole. ed. a 2. Ed. C. H. Beck. 2017. 2569 p. 3. DCC nr.47 din 22.05.2018 deinadmisibilitate asesizării nr. 56g/2018 privind excepția deneconstituționalitate aunor prevederi din articolul 94 alin. (1) din Codul deprocedură penală (excluderea probelor din dosarul penal) (pct.52) 4. DCC nr. 140 din 12.12.2019 deinadmisibilitate asesizării nr. 156g/2019 privind excepția deneconstituționalitate aunor prevederi dela articolul 290 alin. (1) din Codul deprocedură penală (pct. 19) 5. Igor Dolea. Dumitru Roman. Tatiana Vîzdoagă. [et. al.] Codul deprocedură penală. Comentariu. Ch. 2005. 767 p. 6. Hot. CtEDO Rowe și Davis c. Regatului Unit din 16.02.200 (par.6o). sursa http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-58496 (accesat: 05.04.2021) 7. Hot CtEDO Beraru c. României din 18. 03. 2014, (par. 69, 70), sursa: http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-176203 (accesat: 22.04.2021) 8. Hot. CtEDO din 28. 04. 2009, sursa - http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-92429 (accesat: 17.03.2021) 9. Hot. CtEDO din 09. 10. 2008, sursa - http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-88780 (accesat: 22.04.2021) 10. Hot. CtEDO din 24. 04. 2007, sursa - http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-80219 (accesat: 15.02.2021) 11. Hot. CtEDO din 26. 06. 2008, sursa - http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-87237 (accesat: 22.04.2021) 12. Hot. CtEDO Öcalan c. Turciei din 12. 03. 2003 (par.122,163, 167, 168), sursa: http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-65536 13. Кисеев Н.М.Уголовный процесс. Учебник. Изд. MONOGRAF. К., 2006. 1176 р. 14. Hot. CtEDO Natunen c. Finlandei, 31. 03.2009, pct. 43. Sursa - http://hudoc. echr.coe.int/eng?i=001-91981 (accesat: 15.01.2021) 15. Hot. CtEDO Doorson c. Olandei din 26. 03.1996. (par.70), sursa: http://hudoc. echr.coe.int/eng?i=001-57972. (accesat: 25.02.2021) 16. A sevedea în acest sens și HP CSJ nr.37 din 22.11.2004 Cu privire lapractica aplicării legislației în cauzele despre traficul deființe umane și traficul decopii (pct. 17) 17. DCC nr.107 din 07.11.2017 deinadmisibilitate asesizării nr. 135g/2017 privind excepția deneconstituționalitate aunor prevederi din articolul 68 alin. (1) și (2) și articolul 293 alin. (1) din Codul deprocedură penală (accesul lamaterialele urmăririi penale) (pct.25) 18. Hot. CtEDO Van Mechelen și alții c. Olandei din 23. 04. 1997, sursa - http:// hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-58030 (accesat: 20.03.2021) 19. Igor DOLEA. Codul deprocedură penală al Republicii Moldova (Comentariu aplicativ) Ed.II-arev. și adăug. Ed.CARTEA JURIDICĂ. Ch. 2020. 1407 p. 20. Amicus curiae. Institutul de Reforme Penale (Cu privire lasesizarea 223 g /2020), semnat deprofesorul I. Dolea. Sursa - http://irp.md/expertiza-irp/1290-opinie-cu-privire-la-sesizarea-223g-2020-omisiunea-legislativ-de-stablire-a-ter menului-legal-pus-la-dispoziia-prilor-pentru-formularea-de-cereri-noi-n-legturcu-urmrirea-penal-n-temeiul-art-296-6-cpp.html (accesat: 15. 02.2021) 21. Dolea Igor. Drepturile persoanei în probatoriul penal: conceptul promovării ele mentului privat. Ch. Cartea Juridică. 2009. 417 p. 22. DCC nr. 140 din 12.12.2019 deinadmisibilitate asesizării nr. 156g/2019 privind excepția deneconstituționalitate aunor prevederi dela articolul 290 alin. (1) din Codul deprocedură penală (pct.17) 23. DCPL CSJ din 22. 05. 2018, dos. nr. 1ra-516/2018, sursa - http://jurisprudenta. csj.md/search_col_penal.php?id=11215 (accesat: 22.01.2021) 24. Hot. CtEDO din 13. 11. 2014 în Cauza Lazariu c. României, sursa - http://hudoc. echr.coe.int/eng?i=001-147865 (accesat: 10.05.2021) 25. Hot. CtEDO Forum Maritime s.a. c. Romaniei din 04.10. 2007, (par.131,137), sursa - http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-123075 (accesat: 27.04.2021) 26. Alexandru Pintea. Dan-Cristian Pintea. Alina - Cristina Bălănescu. Urmărirea penală. Aspecte teoretice și practice. Ed. II-arev. și adăug. București. 2020. 597 p. 27. DCP CSJ din 26. 01.2016, dos.. nr. 1ra-148/2016, sursa - http://jurisprudenta.csj. md/search_col_penal.php?id=5664 (accesat: 18.03.2021) 28. DCC nr. 63 din 11.06.2020 deinadmisibilitate asesizării nr. 39g/2020 privind excepția deneconstituționalitate aunor dispoziții din articolele 332 alin. (2) și 391 alin. (2) din Codul deprocedură penală (încetarea procesului penal atunci când fapta constituie ocontravenție și soluționarea cauzei conform prevederilor Codului contravențional) (pct.23) 29. Hot. CtEDO Adrian Constantin c. României, din 12. 04. 2011, sursa - http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-123828. 30. Alina Ludmila Băetu. Actul desesizare în dreptul procesual penal. Teză dedoc tor în drept laspecialitatea 554.03 – Drept procesual penal. Ch.2017. 235 p. 31. DCPL CSJ din 03.10.2020, dos. nr.1ra-1070/2020, sursa -jurisprudenta.csj.md/ search_col_penal.php?id=17270 (accesat: 04.02.2021) 32. DCPL CSJ din 22.10.2013, dos. nr. 1ra-801/13. 33. DCP CSJ din 25. 09.2012, dos. nr. 1ra -582/12 34. DCPL CSJ din 03.10.2020, dos. nr.1ra-1070/2020, sursa - jurisprudenta.csj.md/ search_col_penal.php?id=17270 35. DCPL CSJ din 22. 05.2018, dos. nr. 1ra-516/2018, sursa -http://jurisprudenta.csj. md/search_col_penal.php?id=11215 (accesat: 22.04.2021) 36. P. Ursache, T. Vîzdoagă. Trimiterea cauzei penale în judecată. În: Manualul jude cătorului pentru cauzele penale. Ch.2013. 1192 p. 37. Zamfir V. Instituția învinuirii în procesul penal. Teză dedoctor în drept. Specia litatea științifică: 554.03 - Drept procesual penal. Chișinău. 2018. 207 p.