VALOAREA PROBANTĂ A REZULTATELOR MĂSURILOR SPECIALE DE INVESTIGAȚII ÎN PROCESUL PENAL
Tudor OSOIANU
Republica Moldova, Chișinău Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice doctor în drept, conferențiar universitar email: tosoianu@gmail.com
Ion COVALCIUC
Republica Moldova, Bălți procuror-șef interimar doctor în drept
The proof value ofresults ofspecial investigation measures incriminal proceedings isthe subject ofcurrent subject. The obligation totake all the measures provided bylaw for the investigation under all aspects and objective, ofthe circumstances ofthe case, isexpressly provided inart. 19 para. (2) ofthe Criminal Procedure Code, and the issue ofevidence asthe only source ofinformation inthis regard, dominates the entire criminal process. The authors consider that the legislation inthe field has several contradictions, the remedy ofwhich isnecessary. Keywords: special investigation measures, Criminal Procedure Code, criminal proceeding, legislation.
Obligația dealua toate măsurile prevăzute delege pentru cercetarea sub toate aspectele, completă și obiectivă, acircumstanțelor cauzei, este prevăzută expres în art. 19 alin. (2) Cod deprocedură penală, iar problema probelor caunică sursă informativă în acest sens, domină întregul proces penal [1, p. 98; 2, p. 421]. În anul 2019 ponderea măsurilor speciale deinvestigații în activitatea deurmărire penală aconstituit circa 11,4% (5809 măsuri în 50920 cauze penale în gestiune) [3, p. 112]. Aspectele specifice, realizării probatoriului în procesul penal, prin intermediul măsurilor speciale deinvestigație, în special prin prisma abordării ju- risprudețiale aacestora urmează s-orealizăm în continuare. Astfel, în procesul penal nupot fiadmise caprobe și, prin urmare, seexclud din dosar, nupot fiprezentate în instanța dejudecată și nupot fipuse labaza sentinței sau aaltor hotărîri judecătorești datele care aufost obținute cuîncălcările indicate în pct.1)-12) alin. (1) ale art. 94 CPP RM. Aceste prevederi sereferă în egală măsură și larezultatele activității speciale deinvestigații, care seconsemnează în procese verbale și anexe laaces- tea: stenograma, fotografiile, înregistrările. Deasemenea invalidarea unor acte procedurale și declararea nulă aacestora aravea consecința inadmisibilitatea datelor defapt consemnate și pretense afi probe. În acest sens instanța derecurs areținut că, prima instanță corect aexclus din probatoriu procesele-verbale privind interceptarea convorbirilor telefonice a 2010, deoarece încheierea judecătorului deinstrucție prin care afost autorizată prelungirea interceptării convorbirilor telefonice aabonatului SA „Moldcell” cunr. detelefon xxxxx, nueste datată, fapt ceprin prisma art. art. 306, 251 alin. (1) Cod deprocedură penală, atrage nulitatea acesteia (f.d. 35, vol.I) [4]. În speță, deși mijlocul deprobă propriu zis, procesele-verbale privind interceptarea convorbirilor telefonice, nuafost viciat, însă datorită carențelor pro- cedurale - omisiuniea judecătorului deaindica data emiterii încheierii și neatenția procurorului aavut drept consecință inadmisibilitatea acestui mijloc deprobă. Nu putem trece cuvederea că nuafost datată încheierea judecătorului deinstrucție deprelungire amăsurii speciale deinvestigații și nude autorizare aacesteia,. Nu în ultimul rând în speță încheierea judecătorului deinstrucție afost declarată nulă decătre instanța defond, deși legea prevede procedura deatac, iar felul în care ainfluențat nulitatea respectivă admisibilitatea probelor în proces afost trecută cuvederea decătre instanță, probabil deliberat. Facem această afirmație deoarece în caz contrar, inadmisibilitatea urma afi bazată peprevederile art. 94 alin. (1) pct. 8 Cod deprocedură penală, care coroborat cualin. (2) alaceluiași articol, leagă sancțiunea dedenaturarea autenticității probei, trecut cuvederea în cauză. Potrivit Deciziei CSJ nus-areușit deavalorifica în plan probator compact discurile demodel Verbatim cuinscripția nr. 1, 2, 3, 4, (patru lanumăr) care conțin înregistrarea audio aconvorbirilor și înregistrarea video aimaginilor întâlniriilor și discuțiiloe dintre inculpați și alte persoane din 03, 09, 10, 11, 12 și 16 martie 2010 și din 01 aprilie 2010, precum și procesele-verbale privind efectuarea interceptării convorbirilor și confirmarea acestora, custenogramele anexate laaceste convorbiri, din motivul că nuau fost prezentate instanței și părților în proces pentru vizualizare discurile respective, nus-adat citire proceselor verbale și stenogramelor și nuau fost reprduse înregistrările propriu zise. Care aufost motivele care auîmpiedicat procurorul să aibă unrol activ laexaminarea cauzei penale în virtutea principiului contradictorialității, nusunt cunoscute. În consecință afost constată incidența temeiul deinadmisibilitate prevăzut deart. 94 alin.(1) pct.9) CPP. Poziția CSJ, laacest subiect însă nueste uniformă, astfel, deși în exemplul demai sus instanța supremă atrecut cuușurință peste încheiarea irevocabilă în altă speță analizând conținutul deciziei recurate, instanța derecurs, consideră că instanța deapel nuaverificat minuțios toate probele în conformitate cuprevederile art. 101 Cod deprocedură penală, fiind reținută labaza deciziei adoptate versiunea, precum că probele prezentate aufost obținute prin provocare, acestea fiind excluse din dosar, fără afi luat în considerație faptul, că actele procedurale aufost autorizate și constatată respectarea cerințelor legale laefectuarea acestora, prin încheierile judecătorului deinstrucție devenite irevocabile [5] (ș.a.). Trebuie să recunoaștem că în alte cazuri, însăși instanța face referire doar laprocesele verbale în care sunt consemnate rezultatele MSI, fără aanaliza conținutul acestora [6], iar conform art. 373 alin. (3) Cod deprocedură penală, citirea proceselor-verbale decătre președintele ședinței dejudecată nueste interzisă. În alt dosar examinat în primă instanță, contrar prevederilor art. 373 alin. (3) CPP RM procesului verbal nus-adat citire integral sau parțial în cadrul cercetării judecătorești. Extrasului din stenograma convorbirilor telefonice nus-adat citire în cadrul cercetării judecătorești decătre procuror. În general s-adat citire decătre procuror numai denumirii procesului verbal deconsemnare amăsurilor special deinvestigații și denumirii anexei: extrasului din stenogramă. Înregistrările audio privind convorbirile telefonice nuau fost reproduse în cadrul cercetării judecătorești [7]. În speță afost surprinzătoare întrebarea procurorului adresată apărătorilor dacă aceștea insistă asupra cercetării actelor procedurale în care aufost consemnate date defapt obținute prin intermediul măsurilor special deinvestigații. Răspunsul avocaților este lesne deafi dedus în acest caz. O abordare interesantă care desi nuîn mod direc, dar lafel cuimpact asupra rezultatelor MSI, aține deintepretarea decătre unele instanțe aprocedurilor speciale deaudiere amartorilor. Astfel, în ședința dejudecată afost audiat martorul acuzării-agent sub acoperire, J. I. în ședință închisă, în condițiile deaudiere aprevederilor art. 370 alin. (2) Cod deprocedură penală, cuînlăturarea inculpaților din sala ședinței dejudecată. Denotă instanța că în conformitate cuprevede- rile art. 110 alin. (8) Cod deprocedură penală, declarațiile martorului, audiat în condițiile prezentului articol, pot fiutilizate camijloc deprobă numai în măsura în care ele sînt confirmate dealte probe. Prin probatoriul prezentat decătre partea acuzării în fața instanței, alte probe, care arconfirma circumstanțele expuse demartor în ședința dejudecată, și anume, că dînsul aprocurat dela T. V. analogi asubstanțelor stupefiante, nuau fost prezentate și cercetate, considerente, care generează imposibilitatea utilizării camijloc deprobă adeclarațiilor martorului, în sensul prevederilor art. 110 alin. (8) Cod deprocedură penală. Ca consecință, decade camijloc deprobă și procesul verbal deconsemnare amăsurii special deinvestigații – achiziția decontrol din 08.12.2017 și aactelor generate din această măsură deinvestigație. (s.a.) [7]. Deși trebuie să recunoaștem că nuputem fiîntru totul deacord cuabordarea instanței, deoarece laaudierea martorului în speță aavut posibilitatea deaparticipa avocatul inculpatului, care pelângă adresarea întrăbărilor aputut urmări și comportamentul martorului, în consecință prevederile art. 110 alin. (8) Cod deprocedură penală nefiind relevante. Aplicarea însă asancțiunii procesuale „decăderea”, față derestul mijloacelor deprobă nefiind prevăzută delegislația procesual penală, după cum nueste prevăzută nici calitatea atribuită decătre instanță persoanei audiate. O altă categorie deprobleme soluționată diferit decătre instanțe, în legătură cuutilizarea MSI, ține decalitatea probelor prezentate. În acest sens, Colegiul penal lărgit CSJ aajuns laconcluzia, că instanțele defond corect auexclus probele prezentate instanței cafiind provenite dintr-osursă care afost imposibil deafi verificată în ședința dejudecată, fiind obținute cuîncălcări esențiale decătre organul deurmărire penală. ...Reieșind din conținutul raportului deexpertiză, întocmit la 28 iulie 2016 (f.d. 214-218, vol.I), instanțele auconchis, că petelefonul model „HTC Desire 620”, xxxxx, care aparține lui J. V.și din care, ofițerul arfi extras fișierul cuînregistrarea convorbirii, nuau fost depistate careva fișiere audio care arcorespunde cuparametrii fișierului care seconținea pe CD-R prezentat laexpert. La fel, expertul concluzionează, că din analiza proprietăților fișierului cuînregistrarea convorbirii care seconține pe CD-R nupoate afirma cucertitudine dacă în-
registrarea afost efectuată prin intermediul telefonului mobil demodel „Samsung”
... În continuare, instanța derecurs apreciază că nupot fireținute nici argumentele acuzatorului destat în care seface referire lajurisprudența CEDO, și anume lacauza Shenk vs Elveția, întrucât în speța din cauză nici nuafost necesară contestarea decătre inculpați aautenticității înregistrării convorbirii telefonice dintre partea vătămată J. V.și C. V., deoarece nulitatea acestei probe rezultă din raportul deexpertiză nr. 144 din 28 iulie 2016 (f.d. 214-218, vol.I) [8]. În Opinia separată semnată de 2 judecători și anexată la Decizia Colegiului penal lărgit al CSJ din 29. 01. 2019, s-amenționat că, Instanța deapel, contrar prevederilor art.101 Cod procedură penală, nuși-amotivat eficient soluția privind respingerea probelor - înregistrarea audio adiscuției dintre partea vătămată J. V. și inculpatul C. V., .......fără arăspunde laargumentele procurorului precum că ”înregistrarea convorbirilor decătre martorul V. V. afost efectuată anterior depunerii plângerii și sesizării organului dedrept, fiind efectuate lainițiativa proprie amartorului, din aceste motive, seconstată că nuau fost încălcate prevederile art. art. 157, 158, 159, 279 și 301 Cod deprocedură penală. Astfel, instanțele defond greșit auapreciat înregistrarea comunicărilor efectuate de V. V.la 07 mai 2016 drept oactivitate specială deinvestigație raportând-oeronat laprevederile art. art. 93, 96, 132/1 alin. (1), 132/2 alin. (1) lit. c) și 139/9 Cod deprocedură penală. Mai mult, că această înregistrare nueste singura probă care dovedește pedeplin vinovăția inculpaților O.V.și C. V., orînregistrările audio aufost luate în considerație decomun cupersoanele audiate, inclusiv și care auprezentat înregistrarea, făcînd referire lacauza penală „Schenk versus Elveția”, decizia din 12 iulie 1988”. În alt caz, instanța defond în dosarul nr. 1- 326/2018 ainvalidat și Raportul nr. 1, 2, 3, 4 despre rezultatele măsurilor special deinvestigație din 28, 29.12.2017, 02.01.2018, 10.01.2018, privind urmărirea vizuală în privința lui T.V., f.d. 109- 221 vol. I, procesul verbal nr. 2 deconsemnare amăsurilor speciale deinvestigațiii din 30.12.2017, procesul verbal nr. 3 deconsemnare amăsurilor speciale deinvestigațiii din 03.01.2018, scrisoarea deînsoțire nr. 25/64 din 12.01.2018, f.d. 222-224, vol.I, deoarece sînt anexate în copii simple, neautentificate în modul stabiilit. Relevant pentru ambele spețe, după noi este aplicarea decătre instanțe aregulei conform căreia în fiecare cauză urmează afi prezentată cea mai bună probă posibilă conform specificului cauzei. Probele secundare (secondary evidence) în opoziție celor primare (primary) sunt acelea care pot fiadmise, în urma probării lipsei probelor primare. Cea mai bună probă aconținutului unui act, este însuși actul. Dar, dacă actul lipsește, dacă acesta nupoate fidobândit, atunci conținutul acestuia poate ficertificat prin alte probe secundare [9]. Concomitent, nuputem să nuremarcăm că pare greu deînchipuit cum nupoate fidobândit originalul actului care este emanația organului judiciar, fie cum poate fimotivată imposibilitatea obiectivă dedobândire aacestuia. Este interesantă abordarea rezultatelor MSI decătre Colegiul penal CSJ care adispus rejudecarea cauzei decătre instanța deapel, deoarece, Instanța defond aîncălcat art. 364 alin. (3) Cod deprocedură penală, deoarece n-asoluționat cererea apărării privind recunoașterea unor probe prezentate deprocuror cainadmisibile, colectate laurmărirea penală cuîncălcarea flagrantă aprocedurii penale, urmând ase expune în sentință. Astfel, afost invocată nulitatea absolută aprobelor acumulate cuîncălcarea normelor deprocedură, și anume aînregistrării convorbirii purtate între C. Gh. și persoana cunumele ”V”, prezentată pe CD-R demodel ’’Barges”, ridicat dela martorul C. Gh., or, înregistrarea convorbirii aavut loc până lapornirea urmăririi penale, înregistrarea saefectuat fără autorizarea judecătorului deinstrucție, fiind admisă violarea gravă adrepturilor altor persoane, drept urmare, încălcându-seart. 6 CțEDO, procesul nefiind echitabil, iar conform art. 94 Cod deprocedură penală, asemenea probe sunt inadmisibile. Această abordare după noi, este una discutabilă, atâta timp cât nus-adovedit că persoana privată nuaacționat cuconcursul organelor judiciare, nucredem că acesteia îi sunt opozabile exigențele procesual penale, iar faptul că eaaînregistrat propria conversație, nupoate ficonsiderate ilegală atâta timp cât nueste interzisă delege. În altă ordine deidei este interesant faptul că instanța făcând trimitere laart. 94 CPP, nuaspecificat care punct anume este aplicabil, expunerile demai sus, inclusiv opiniile separate ale judecătorilor, fiind valabile și în speță. Situația este cutotul alta atunci când interceptarea comunicărilor este realizată decătre colaboratorii subdiviziunii din cadrul instituției autorizate prin lege, care asigură tehnic interceptarea și înregistrarea comunicărilor, precum și persoanele care efectuează nemijlocit ascultarea înregistrărilor să comită abateri grave în cadrul acestei activități. Astfel X. B. exercitând funcția deșef al Direcției operativ-tehnice, care este osubdiviziune specializată a SIS, în perioada din 11 februarie 2008 până la 02 octombrie 2009, având grad delocotenent-colonel al SIS, în incinta sediului SIS, situat în mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 166 și având, conform prevederilor art. 8 alin. (21) din Legea privind activitatea operativă deinvestigații, obligația deaasigura tehnic interceptarea convorbirilor telefonice, con- trolul comunicărilor telegrafice și aaltor comunicări prin intermediul rețelelor electronice, cuutilizarea mijloacelor tehnice special, folosind situația deserviciu, încălcând prevederile legislației în vigoare, fără aavea spre executare încheierea judecătorului deinstrucție privind autorizarea interceptării convorbirilor telefonice ale colaboratorului SIS, inclusiv aconvorbirilor generalului V. D., în perioada 28 mai 2009 - 03 august 2009 ainterceptat toate convorbirile lui telefonice, precum și aorganizat unfilaj atât după el, cât și după membrii familiei sale, nefiind intentat nici undosar penal în privința ultimului [10]. În acest caz, este evident că rezultatele MSI nupot fivalorificate, însă conform prevederilor art. 94 alin. (3) Cod deprocedură penală pot fiutilizate caprobe care confirmă faptul încălcărilor respective și vinovăția persoanelor care le-auadmis. La fel prezintă interes și abordarea instanțelor față demodalitatea și necesitatea verificării autenticității interceptărilor realizate în cadrul MSI. Astfel, CP CSJ acriticat nemotivarea decătre instanța deapel aîncheierii derespingere acererii apărării privitor ladispunerea și efectuarea unei expertize tehnic-fonetice aînregistrările convorbirilor telefonice anexate lacauza penală, în situația în care înregistrările respective sunt prezentate în copii fiind ridicate din alt dosar penal [11]. „Dat fiind caracterul secret alacțiunii deinterceptare acomunicărilor și înregistrare deimagini, legiuitorul aprevăzut posibilitatea verificării înregistră- rilor audio-video dobândite prin acest procedeu probatoriu numai prin intermediul expertizei dispuse deinstanță [12, p. 124]”. CC RM deasemenea susține că înregistrărilor audio sau video în calitate demijloacele deprobă pot fiverificate prin constatare tehnico-științifică sau, după caz, prin expertiză judiciară dispusă decătre instanța dejudecată lacererea părților sau din oficiu în conformitate cuprevederile art. 13211 CPP [13]. „Colegiul lărgit mai constată, că din procesul-verbal alședinței dejudecată ainstanței deapel (Vol. II, d.f. 170 verso), rezultă că procurorul aînaintat undemeres, prin care asolicictat dispunerea constatării tehnico-științifică fonoscopică la CNEJ, pentru averifica și stabili dacă vocea depe înregistrările audio anexate ladosarul penal pediscul CD, ridicat dela partea vătămată, aparțin inculpatului B. I., însă instanța deapel, prin încheierea din 02 aprilie 2014 (Vol. II, f.d. 177-179), arespins, cafiind neîntemeiat demersul, invocînd niște motive irelevante, lipsind astfel partea acuzării deposibilitatea deaprezenta probe suplimentare, necesare pentru aflarea adevărului și osoluționare justă și obiectivă acauzei, cenu poate fiacceptat” [14]. Ulterior în același dosar, în alt set deproceduri, instanța deapel areținut în calitate deprobă în acuzare, raportul deexpertiză judiciară nr.1233 din 15 noiembrie 2016, în conformitate cucare laconvorbirile înregistrările audio... depistate pepurtătorul deinformație CD - R disc demodel „ACME”, prezentat lacercetare, participă 2 persoane cuvoce debărbat și femeie. Convorbirile sunt întreținute în limba rusă. Informația prezentată lacercetare nueste valabilă pentru efectuarea unui examen comparativ în vederea stabilirii persoanei după fonograma vorbită [15]. CSJ nuaagreat totuși pretențiile recurenților privind veridicitatea înregistărilor audio deoarece, ... conform procesului-verbal alședinței dejudecată (f.d.107-114, V.2), instanța averificat repetat originalitatea imprimărilor audio, astfel, din cele menționate fiind clară sursa deproveniență aînregistrărilor prezentate deacuzare, cade altfel confirmîndu-seși cele invocate mai sus referitor laart.251 al CPP că, decătre avocat și inculpat nus-asolicitat oexpertiză aînregistrărilor audio depe DVD+R, întru verificarea trucărilor și distorsionării conținutului convorbirii din 06.06.2012 efectuat în biroul ofițerului deurmărire penală [16]. Ultima soluție, fiind după noi cea mai agreabilă, mai ales în situația lipsei originalului înregistrărilor, identificarea căruia, în condițiile tehnologiilor informaționale pare afi oproblemă. Concomitent nuputem trece cuvederea nici modul în care sunt apreciate decătre instanțele naționale actele procedurale în care sunt consemnate rezultatele MSI. Astfel, Colegiul penal al Curții deapel Cahul în Decizia din 28 octom- brie 2019 [17], aconstatat că ...laocomparație între conținutul verbal alînregistrării audio depe discul CD-R demodel ”ΩMEGA” cudenumirea ”Голос001” și cel din stenograma, anexată laprocesul-verbal deexaminare aobiectului din 16 septembrie 2015, întocmită decătre ofițerul deinvestigații a CNA (f.d.13, vol.1), instanța deapel constată divergență deconținut... Prin urmare, organul deurmărire penală nuarespectat dispozițiile art. 132/9 alin.(9) CPP, laîntocmirea ste- nogramei înregistrării audio prezentată decătre declarantul G. A. în data de 16 septembrie 2016, conform căruia, stenograma comunicărilor constituie reproducerea integrală, în formă scrisă, pesuport dehârtie, acomunicărilor interceptate și înregistrate care auimportanță pentru cauza penală. În același context deidei, Colegiul judiciar remarcă, omisiunea organului deurmărire penală deaverifica suportul original, adică telefonul declarantului G. A., cuajutorul căruia afost efectuată înregistrarea audio prezentată deultimul în susținerea declarațiilor sale împotriva lui H. O. și Ch. D. Deasemenea în acest dosar, instanța deapel astatuat că stenograma convorbirilor din 16 septembrie 2015, nupoate fireținută caoprobă pertinentă și concludentă întru dovedirea faptelor decorupere pasivă imputate achitaților, deoarece ultimii neagă vocile lor depe respectivele înregistrări audio. Potrivit raportului deexpertiză judiciară nr. 13531356 din 09 iulie 2019 expertul judiciar aconstatat că înregistrările audio supuse expertizei depistate pe CD-R disc demodel ”BARGES” nusunt valabile pentru efectuarea unui examen comparativ în vederea stabilirii persoanei după fonograma vorbită (f.d.117-139, vol.3). La oastfel, deconcluzie aajuns expertul judiciar deoarece înregistrările în litigiu sunt în copii, iar conform cerințelor metodicii îndeplinirii cercetărilor fonoscopice deidentificare, lacercetare este necesar deprezentat înregistrările audio în original, pentru evitarea acareva eroare în procesul destabilire acaracteristicilor și particularităților ceindividualizează persoana în procesul vorbirii orale, respectiv înregistrarea nueste valabilă pentru efectuarea unui examen comparativ în vederea stabilirii persoanei după fonograma vocii. La ocomparație între conținutul verbal alînregistrării audio depe discul CD-R demodel ”BARGES” cudenumirea file 1, file 2, file 3, file 4, file 5, file 6, și cel din stenograma, anexată laprocesul-verbal privind interceptarea convorbirilor cuajutorul metodelor și mijloacelor tehnice din 16 septembrie 2015, întocmită decătre ofițerul deinvestigații a CNA (f.d.31-33, vol.1), instanța deapel constată divergență deconținut, și anume, în conținutul înregistrării audio cudenumirea file 2, detaliat deexpertul judiciar lipsește fraza ”ну что как сделаем с теми деньгами”, precum și seatestă și alte contradicții deconținut [18]. Trecând peste problema autenticității înregistrărilor, lacare ni-amreferit supra, ținem să menționăm, că defapt instanța combină noțiunea deprobă cucea demijloc deprobă, pretinzând dela organele implicate în realizarea MSI, reflectarea re- alității obective, fără alua în considerație probabilitatea erorilor, și subiectivismul propriu defapt fiecărui participant laproces inclusiv instanței dejudecată. Dar cel mai important după noi, este faptul că instanța nuapreciază probelor cuconsecințele derigoare (deși lecercetează), dar lerespinge pemotivul imperfecțiunii mijlo- cului deprobă, deși acesta nueste unicul din care rezultă datele defapt. Una dintre cele mai dezbătute probleme legate deutilizarea MSI în procesul penal ține deașa-numita provocare, reproduse și în hotărârile precizate, asupra căreia deși există și opinia Plenului CSJ [19], totuși nusunt soluționate în mod uniform. Interesantă fiind poziția Instanței derecurs care adispus rejudecarea cauzei decătre instanța deapel, deoarece această instanță areținut, dar nuaverificat alegațiile deprovocare. Așadar, deși la 23 aprilie 2018, instanța deapel aemis oîncheiere protocolară prin care aadmis cerințele privind anexarea ladosar aunor înscrisuri, în același timp, arespins solicitarea privind audierea martorilor xxxxx și xxxxx, fără amotiva soluția respectivă în raport cuargumentele aduse deavocați sub aspectul provocării. Potrivit practicii judiciare constante sintetizată pebaza jurisprudenței CtEDO în materie deprovocare, urmează ase sublinia că în situația în care unacuzat susține că afost provocat lasăvârșirea unei infracțiuni, instanțele judecătorești trebuie să examineze minuțios materialele cauzei penale, deoarece pentru aîndeplini cerința unui proces echitabil, toate probele obținute în rezultatul provocării decătre organul deurmărire penală trebuie să fie excluse. Pentru averifica dacă persoana afost provocată să săvârșească infracțiunea, instanțele judecătorești trebuie să stabilească dacă eaputea fiîn mod rezonabil considerată cafiind implicată în activi- tatea infracțională respectivă până laimplicarea organului deurmărire penală. Revenind laspeța dedusă judecății Colegiul penal menționează, că pentru averifica dacă inculpații Ș. A. și D. V. aufost provocați lasăvârșirea infracțiunii incriminate, instanțele defond urmau să stabilească dacă ei, în mod rezonabil putea fiimplicați în activitatea infracțională respectivă până laincluderea organului deurmărire penală. Având în vedere că această sarcină nuafost îndeplinită lajudecarea cauzei în ordine deapel, circumstanțele descrise revin în sarcina instanței competente curejudecarea cauzei, care verificând argumentele respective, vaține cont defaptul că este deobligația procuraturii deademonstra faptul că nuaexistat oprovocare. (s.a.) [20]. Din convorbirile telefonice înregistrate între colaboratorii depoliție Ch. D. și P. I. cu M. G., care activau sub acoperire, și între M. G. cuinculpatul P. S., este cert că aceștea l-auprovocat (s.a.) peinculpat larealizarea substanțelor narcotice. La momentul discuției dintre aceștea, P. S. nudispunea decareva substanțe narcotice, însă M. G. s-agîndit că “poate inculpatul are niște cunoscuți care poate să-ivîndă substanțe narcotice”, acesta din urmă adat acordul să adune oanumită cantitate desubstanțe narcotice, care, ulterior, afost realizată acestora, fapt care apermis deareduce substanțial din pedeapsă în conformitate cuprevederile art. 385 alin. (4) CPP în legătură cuîncălcarea drepturilor inculpatului [21]. Este regretabil faptul că în acest caz proba acuzării – înregistrările – afost și dovada provocării. Nu poate fitecut cuvederea nici aspectul legat desoluționarea decătre instanțe în mod neuniform aproblemei provocării, și nici aceia că consecința provocării nupoate ficondamnarea provocatului, dar cel puțin investigarea provocatorilor.
CONCLUZII: CSJ are aceleași abordări când este pusă laîndoială autenticitatea înregistrărilor, indiferent departea care asolicit verificarea acestora prin intermediul expertizei; Abordarea jurisprsprudențială a MSI în probatoriu procesual penal este una neuniformă, iar argumentarea în cazuri analogice este diferită, fiind consecința relativei noutăți ainstituției și acomplexității cadrului legal relevant; Carențele în valorificarea rezultatelor MSI, sunt determinate nunumai deîncălcările admise în cadrul urmăririi penale, dar și deaspectele vicoase privind examinarea probelor respective în instanțele dejudecată; Legislația în domeniu are mai multe contradicții remedierea cărora fiind una necesară. Rolul MSI în probatoriu procesual penal este incontestabil, totodată reevaluarea conceptului ASI este unul necesar.
BIBLIOGRAFIE
1. LEVASSEUR G., CHAVANNE A. Droit penal etprocedure penale. Sirey. Paris 1972. 2. NEAGU I., DAMASCHIN M. Tratat deprocedură penală. Partea specială. În lumina noului Cod deprocedură penală. București: Ed. Universul Juridic, 2015. 3. Raport privind activitatea Procuraturii pentru anul 2019. Chișinău, 2020. 4. Decizia Colegiului penal CSJ din 29.11.2018. Dosar nr. 4-1re-203/2018. http://jurisprudenta.csj.md/search_plen_penal.php?id=1715 (accesat 23.04.2020). 5. Decizia Colegiului penal lărgit CSJ din 10.10.2017. Dosar nr. 1ra-1206/2017. http:// jurisprudenta.csj.md/search_col_penal.php?id=9619 (accesat 23.04.2020). 6. Sentința judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 11.04.2017. Dosar 1-743/2016. 7. https://jc.instante.justice.md/apps/pdf_generator/base64/create_pdf.php (accesat 14.04.2020). 8. Sentința Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani din 30 iulie 2018. Dosar nr. 1- 326/2018. https:// jc.instante.justice.md/apps/pdf_generator/base64/create_pdf.php (accesat 26.04.2020). 9. Extras din Decizia Colegiului penal lărgit al CSJ din 29. 01. 2019. Dosar nr. 1ra-23/2019. http://jurisprudenta.csj.md/search_col_penal.php?id=13026 (accesat 23.04.2020). 10. ВЛАДИМИРОВ Е. Учение об уголовных доказательствах. www. Royallib.com.pdf. (accesat 16.04.2020). 11. Decizia Colegiului penal CSJ din 16.06.2016. Dosar nr. 4-1re-42/2016. http://jurisprudenta.csj.md/search_plen_penal.php?id=1059 (accesat 23.04.2020). 12. Decizia Colegiului penal lărgit CSJ din 18.05.2018. Dosar nr. 1ra-276/2018. http://jurisprudenta.csj.md/search_col_penal.php?id=11072 (accesat 14.04.2020). 13. CROITOR E. Verificarea autenticității informaționale apurtătorilor tehnico-electronici deinformație în probatoriul penal. În: STUDIA UNIVERSITATIS MOLDAVIAE, 2017, nr.3 (103).
privind excepția deneconstituționalitate aunor prevederi din articolele 93 și 164 din Codul deprocedură penală (pct.24). http://jurisprudenta.csj.md/search_col_penal. php?id=2973 (accesat 14.04.2020). 15. Decizia Colegiului penal lărgit CSJ din 07. 10. 2014. Dosar nr. 1ra-1323/201. http:// jurisprudenta.csj.md/search_col_penal.php?id=2973 (accesat 26.04.2020). 16. Decizia Colegiului penal CSJ din 06. 02. 2019. Dosar nr. 1ra-335/2019. http://jurisprudenta.csj.md/search_col_penal.php?id=12966 (accesat 14.04.2020). 17. Decizia Colegiului penal lărgit CSJ din 12. 03. 2014. Dosar nr. 1ra-530/2014. http:// jurisprudenta.csj.md/search_col_penal.php?id=1752 (accesat 14.04.2020). 18. Decizia Colegiului penal lărgit CSJ pronunțată în dosarul nr. 05-1a-495-06052016. https://cach.instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/3ebb30eb-07f3-4d84b03c-644b3198b5ec (accesat 23.04.2020). 19. Examinarea admisibilității recursului ordinar alprocurorului în acest dosar este fixat pentru 06.05.2020. http://agenda.csj.md/pdf_creator_penal.php?id=26942 20. Hotărârea Plenului CSJ a Republicii Moldova din data de 24.12.2014, nr. 11, cuprivire laaplicarea legislației referitoare larăspunderea penală pentru infracțiunile decorupție. În: Buletinul CSJ a Republicii Moldova nr. 5, 2015. 21. Extras din Decizia Colegiului penal lărgit al CSJ din 10. 12. 2019. Dosar nr. 1ra-1169/2019. http://jurisprudenta.csj.md/search_col_penal.php?id=15039 (accesat 28.04.2020). 22. Extras din Decizia Colegiului penal lărgit al CSJ din 24. 06.2014. dosar nr. 1ra-917/14. http://jurisprudenta.csj.md/search_col_penal.php?id=2673 (accesat 23.04.2020).